Încălcarea regulilor de iniţiere şi desfăşurare a procedurilor de achiziţii publice va putea fi penalizată, lucru care în prezent nu este posibil, pentru că legislația națională nu reglementează acest lucru. În acest sens, deputatul PAS, Dumitru Alaiba, a anunțat astăzi, 30 decembrie că a înregistrat un proiect de lege în Parlament.

Potrivit deputatului, în prezent încălcările în inițierea și desfășurarea achizițiilor publice nu pot fi penalizate din cauza unor modificări operate la legislație încă în anul 2017 de către guvernarea PDM de atunci.

„În Moldova încălcările în inițierea și desfășurarea achizițiilor publice nu pot fi penalizate, pentru că nu pot fi constatate. În 2017 „Parlamentul lui Plahotniuc” a modificat art. 402 din Codul Contravențional, prin care autoritățile administrative de inspectare financiară din cadrul Ministerului Finanțelor au fost excluse din calitatea de agenți constatatori ai art. 3271 Cod Contravențional, „încălcarea regulilor de iniţiere şi desfăşurare a procedurilor de achiziții publice”, fără ca posibilitatea de a constata și sancționa încălcările prevăzute în art. 3271 să fie atribuită unei altei autorități publice. De atunci contravenție în lege există, dar constatarea ei nu există și deci nu există penalizare a contravenției. Respectiv de ani buni nimeni nu e penalizat pentru miș-mașuri din achiziții. Toate aceste încălcări în domeniul desfășurării procedurilor de achiziții publice rămân a fi nepedepsite din cauza acestei lacune legislative. Trebuie urgent să reparăm această breșă din lege”, anunță Alaiba.

În acest context, Dumitru Alaiba a anunțat că, împreună cu mai mulți colegi din PAS au înregistrat un proiect de lege prin care vor fi oferite atribuțiile necesare Agenției Achiziții Publice de a sancționa încălcările regulilor de iniţiere şi desfăşurare a procedurilor de achiziţii publice.

Proiectul de lege prevede ajustarea cadrului normativ, fapt care va duce la depistarea și curmarea eficientă a încălcărilor regulilor de inițiere şi desfăşurare a procedurilor de achiziţii publice, precum și asigurarea procedurilor transparente de desfășurare a achizițiilor publice.

Inițiativa legislativă urmează să treacă dezbaterile în comisiile parlamentare de specialitate și ulterior să ajungă pe masa deputaților pentru a fi examinat în ședință plenară ca să fie supus votului.

#achizitii publice #Dumitru Alaiba #proiect de lege

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.