Parlamentele de la Chișinău și București au semnat o declarație la încheierea ședinței comune. Documentul se referă inclusiv la aderarea Republicii Moldova la UE.

Potrivit documentului, parlamentarii salută dinamica excelentă a dialogului și cooperării bilaterale între cele două maluri ale Prutului. Ei își asumă în comun proiecte bilaterale strategice, inclusiv în domeniu energetic și al transporturilor.

„România va continua sa acorde sprijin robust și constant în cadrul acestor demersuri care vizează obținerea calității de stat candidat și avansarea decisivă în baza meritelor proprii și a unor eforturi ferme de reformă, a traseului european al Republicii Moldova. România va sprijini accelerarea adoptării standardelor și reglementarilor compatibile cu normele Uniunii Europene, în mod special în domeniul agricol, care pot conduce la creșterea competitivității economiei Republicii Moldova și la un acces cat mai larg pe piața comună europeană”, se arată în declarație.

Declaratia Comuna a Parlamentelor Romania și Republica Moldova by Realitatea.md on Scribd

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sâmbătă la Palatul Republicii a avut loc ședința comună a Parlamentelor din România și Republica Moldova. În cadrul evenimentului, Maia Sandu a cerut suport Bucureștiului în procesul de aderare la UE, iar șeful Senatului român, Florin Cîțu, a asigurat Chișinăul de susținere și a menționat că „UE va fi interesată de ce au realizat, dar și de ce vor realiza înainte” autoritățile din Republica Moldova.

Marcel Ciolacu a avut un discurs despre securitate, însă nu a ezitat să ironizeze. El a spus că „trebuie să ne certăm din cauza vinului și dacă Zdob și Zdub poate reprezenta și România la Eurovision”, punctând că Parlamentul susține ambițiile europene ale Chișinăului. În același timp, omologul lui moldovean, Igor Grosu, a menționat că România a fost de partea cetățenilor noștri, deși unii politicieni au manifestat atitudine ostilă.

Organizarea reunii a fost anunțată pe 6 iunie, în cadrul conferinţei de presă comune susţinute de preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, şi de preşedintele Camerei Deputaţilor a Parlamentului României, Marcel Ciolacu, aflat în vizită la Chişinău. Ambele evenimente, ședința și conferința de presă, sunt difuzate live pe rlive.md și RLive TV.

#aderare la UE #declarația comună a Parlamentelor de la Chișinău și București #Moldova #Romania #ședința comună a Parlamentelor #țara candidată

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.