Președintele de onoare PSRM, Igor Dodon, ia la rost guvernarea pentru lipsa unui plan anticriză, în contextul situației energetice cu care ne confruntăm și vine cu propriile măsuri de depășire a situației. Astfel, Dodon recomandă guvernării „înghețarea” prețurilor la resursele energetice pentru o perioadă de 4 luni. Socialistul propune ca în perioada ianuarie – aprilie 2022 să fie stabilit tariful de 1,89 lei pentru energia electrică și tariful de 5 lei pentru gazele naturale, pentru toți consumatorii. Diferența de 8 lei, în cazul tarifului la gazele naturale, și de peste 1,5 lei la energie electrică, să fie acoperită din bugetul de stat, spune Dodon.

„Astfel, costul întregului pachet de compensații se ridică la $200-220 mil. Această măsură va duce la scăderea tarifelor la gazele naturale, electricitate și căldură, la micșorarea costurilor de producție pentru agenții economici și, ca urmare, la scăderea prețurilor pentru anumite grupuri de produse. De asemenea, aceste măsuri vor permite tuturor cetățenilor și agenților economici să facă economii semnificative”, scrie Dodon pe pagina sa de Facebook.

Potrivit lui Dodon, rezervele oficiale de valută străină sunt, în prezent, de 3,9 miliarde de dolari, bani ce ar putea fi folosiți pentru compensarea tarifelor la energia electrică și gazele naturale până la data de 1 aprilie 2022, ulterior ANRE poate examina oportunitatea majorării tarifelor.

„Care a fost scopul creării acestor rezerve pe parcursul celor 30 de ani de independență? De a ajuta țara într-un moment de dificultate. Acest moment a sosit acum. Moldova nu s-a mai confruntat cu o criză similară în ultimele câteva decenii. Consider că este mai bine să utilizăm $200-220 milioane din rezervele valutare (aproximativ 5%) pentru a ajuta populația, decât să cerem bani de la partenerii occidentali – FMI, UE, Banca Mondială, BERD, care nu vor face altceva decât să ne dea banii noștri sub formă de împrumuturi cu dobândă. În plus, vor fi impuse și o serie de condiții politice”, mai scris Dodon.

Dodon mai propune o înăsprire a controlului statului asupra formării prețurilor, fostul președinte dând exemplul Ucrainei, Rusiei, Ungariei și Bulgariei, state care au stabilit un control mai riguros, în special, asupra formării prețurilor produselor de primă necesitate. Mai mult, ex-președintele Dodon sugerează guvernării să majoreze pachetul de ajutor social pentru persoanele cu venituri modeste. Potrivit lui Dodon pensionarii, persoanele cu dizabilități, familiile cu mulți copii și unele categorii de angajați ai statului ar trebui să beneficieze de ajutor suplimentar din partea guvernării în perioada rece a anului.

„Calculele arată că este vorba despre 800-850 de mii de cetățeni, dintre care aproape 650 de mii sunt pensionari și persoane cu dizabilități. Propun ca acestor categorii de persoane să le fie acordate o indemnizație unică din partea statului în sumă de 2 mii de lei. Suma necesară de 1,6-1,7 miliarde de lei poate fi alocată din fondurile prevăzute în bugetul de stat pentru 2022 pentru compensarea tarifelor (ținând cont de mecanismele menționate mai sus pentru înghețarea tarifelor până la 1 aprilie)”, mai spune Dodon.

În același timp, pentru a încuraja dezvoltarea economiei, Igor Dodon propune investiții masive în infrastructură, proiecte pentru care ar putea fi contractate credite de pe piața externă. De asemenea, pentru a-i ajuta pe agenții economici afectați de criza energetică, fostul președinte spune că ar fi oportună acordarea stimulentelor fiscale pentru aceștia.

#compensatii #Igor Dodon #rezerve BNM

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.