Igor Dodon insistă că asupra judecătorilor care îi examinează dosarul, cunoscut sub numele generic „kuliok”, s-ar exercita presiuni. În opinia politicianului, acesta este motivul pentru care mai mulți magistrați au fost schimbați la Curtea Supremă de Justiție.

Liderul socialist susține că nu ar exista probe care să îi confirme vina. Din spusele ex-șefului de stat, în patru ani de când este examinat dosarul în instanță, au fost schimbate două complete de judecători.

„Noi suntem surprinși de ce se întâmplă cu dosarul meu de la Curtea Supremă de Justiție. În câteva săptămâni se fac patru ani de când m-am trezit cu mascați acasă. În acești patru ani, două complete de judecători, câte trei, adică șase judecători s-au retras sau au fost schimbați. De ce se întâmplă acest lucru? În opinia noastră și a avocaților mei, acest lucru se întâmplă de considerente că cei care iau cunoștință cu dosarul înțeleg că acolo nu sunt probe pentru a fi condamnat un fost președinte de țară”, a declarat Dodon jurnaliștilor.

Dosarul cunoscut sub numele generic „kuliok”, care îl vizează pe fostul președinte Igor Dodon, va fi redistribuit unui nou judecător raportor. Magistratul care exercita atribuțiile până acum a fost temporar transferat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), iar termenul lui de activitate a expirat, a informat serviciul de presă al instanței la sfârșitul lunii aprilie.

Dosarul „kuliok” în care Igor Dodon are statut de bănuit, vizează primirea de către politician a unui pachet negru cu calendar de la Vlad Plahotniuc, în perioada când liderul socialist era șef de stat. Se presupune că în sacoșă erau bani, iar secvențe video cu momentul transmiterii au apărut anterior pe rețelele de socializare.

Un nou judecător în dosarul „kuliok”. CSJ explică de ce se redistribuie cauza

#CSJ #dosar #Igor Dodon #judecator #schimbare

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.