Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah și liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, au depus marți, 29 iulie curent, la Comisia Electorală Centrală documentele necesare pentru înregistrarea Blocului Electoral Patriotic.

Potrivit lui Igor Dodon, membrii blocului electoral „sunt pregătiți să analizeze și propunerile altor formațiuni politice care împărtășesc aceleași convingeri privind statalitatea, suveranitatea și neutralitatea Republicii Moldova, în vederea aderării la bloc”.

Deși Vladimir Voronin nu a fost alături, Partidul Comuniștilor a emis o declarație publică prin care a anunțat că se alătură blocului electoral la alegerile din toamnă.

„Cu mult înainte de începerea procesului electoral, PCRM a fost primul care a făcut apel la toate forțele patriotice de stânga să-și unească forțele pentru a-i înlătura de la putere pe uzurpatori. În ultima perioadă, au avut loc numeroase întâlniri și negocieri între Partidul Comunist, Partidul Socialist, Partidul Inima Moldovei și Partidul Viitorul Moldovei, unde a fost elaborată o poziție comună privind formarea unui bloc electoral unic din aceste patru partide.

Partidul Comunist, conștient de faptul că formarea unui Bloc format din patru partide – PCRM, PSRM, „Inima Moldovei”, „Viitorul Moldovei” răspunde cerințelor covârșitoarei majorități a societății moldovenești, servește drept o platformă puternică și funcțională pentru asigurarea victoriei forțelor patriotice, pro-statale, pro-moldovenești în următoarele alegeri, rămâne ferm angajat în necesitatea înregistrării legale a unui Bloc Electoral format din patru partide”, se arată în comunicatul comuniștilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După recepționarea dosarului, CEC urmează să examineze actele în termen de cinci zile.

#bloc electoral #CEC #Igor Dodon #Irina Vlah #Vasile Tarlev

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.