Oamenii de știință au avertizat că, la rata actuală a emisiilor, cantitatea de carbon rămas pe planetă pentru îndeplinirea obiectivului internațional de 1,5°C mai are la dispoziție doar doi ani, ceea ce arată cât de adânc a intrat lumea în criza climatică. Depășirea obiectivului ar amplifica fenomenele meteorologice extreme care devastează deja comunități din întreaga lume. De asemenea, ar fi necesar ca dioxidul de carbon să fie aspirat din atmosferă în viitor pentru a restabili climatul stabil în care s-a dezvoltat întreaga civilizație în ultimii 10.000 de ani, scrie The Guardian.
Bugetul de carbon reprezintă cantitatea de CO2 care încălzește planeta și care poate fi emisă de omenire, lăsând în același timp o șansă rezonabilă ca obiectivul privind temperatura să nu fie depășit. Cea mai recentă evaluare realizată de oameni de știință de renume în domeniul climei a arătat că, pentru a obține o șansă de 66% de a rămâne sub obiectivul de 1,5°C, emisiile începând cu 2025 trebuie limitate la 80 de miliarde de tone de CO2. Adică cu 80% mai puțin decât în 2020.
Emisiile au atins un nou nivel record în 2024: în acest ritm, cantitatea de 80 de miliarde de tone ar fi epuizat în doi ani. Potrivit oamenilor de știință, întârzierile din sistemul climatic înseamnă că limita de 1,5°C, care este măsurată ca medie multianuală, ar fi depășită în mod inevitabil câțiva ani mai târziu.
Oamenii de știință avertizează de ceva timp că depășirea limitei de 1,5°C este din ce în ce mai inevitabilă, deoarece emisiile rezultate din arderea combustibililor fosili continuă să crească. Cea mai recentă analiză arată că emisiile globale ar trebui să se prăbușească spre zero în doar câțiva ani pentru a avea o șansă decentă de a respecta obiectivul. Acest lucru pare extrem de puțin probabil, având în vedere că emisiile au crescut din nou în 2024.
Cu toate acestea, oamenii de știință au subliniat că fiecare fracțiune de grad de încălzire globală sporește suferința umană, astfel încât eforturile de reducere a emisiilor trebuie accelerate cât mai rapid posibil.
În prezent, lumea este pe cale să înregistreze o încălzire globală de 2,7°C, ceea ce ar reprezenta o creștere cu adevărat catastrofală. Analiza arată, de exemplu, că limitarea creșterii la 1,7C este mai ușor de realizat: bugetul de carbon pentru o șansă de 66% de a se menține sub 1,7C este de 390 de miliarde de tone, ceea ce reprezintă aproximativ nouă ani la rata actuală a emisiilor.
„Bugetele de carbon rămase scad rapid, iar principalul motiv este eșecul lumii de a reduce emisiile globale de CO2”, a declarat profesorul Joeri Rogelj, de la Imperial College London, Marea Britanie. „În cadrul oricărei acțiuni întreprinse acum, există o șansă foarte mare să atingem și chiar să depășim 1,5C și chiar niveluri mai ridicate de încălzire”. „Cel mai bun moment pentru a fi început o acțiune serioasă privind clima a fost 1992, când a fost adoptată Convenția ONU privind clima”, a spus el. „Dar acum fiecare an este cel mai bun an pentru a începe să fim serioși în ceea ce privește reducerea emisiilor. Acest lucru se datorează faptului că fiecare fracțiune de încălzire pe care o putem evita va duce la mai puține daune și suferințe, în special pentru populațiile sărace și vulnerabile, și la mai puține provocări în ceea ce privește viața pe care ne-o dorim.”
Rogelj a declarat că este esențial ca țările să se angajeze să reducă semnificativ emisiile la summitul ONU Cop30 privind clima din noiembrie.
Cel mai cald an înregistrat a fost 2024, alimentat de creșterea arderii cărbunelui și a gazului și care a stabilit pentru prima dată o medie anuală de 1,5°C. Nu există încă niciun semn al tranziției de la combustibilii fosili promisă de națiunile lumii la Cop28 din Dubai în decembrie 2023.
Producția de energie solară și eoliană crește rapid și a exclus scenariile anterioare cele mai pesimiste de 4-5C de încălzire globală. Cu toate acestea, cererea de energie crește și mai rapid, ceea ce duce la creșterea arderii combustibililor fosili și la accelerarea dezastrelor meteorologice extreme.
Analiza, realizată de o echipă internațională formată din 60 de climatologi de top, este o actualizare a indicatorilor critici ai schimbărilor climatice și este publicată în revista Earth System Science Data. Scopul său este de a oferi o evaluare autoritară, bazată pe metodele Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice, dar publicată anual, spre deosebire de rapoartele intermitente ale IPCC, dintre care cel mai recent a fost cel din 2021.
Studiul a constatat că dezechilibrul energetic al Pământului – excesul de căldură prins de efectul de seră – a crescut cu 25 % dacă se compară ultimul deceniu cu deceniul precedent.
„Este un număr foarte mare și foarte îngrijorător”, a declarat profesorul Piers Forster, de la Universitatea din Leeds, Marea Britanie, și principalul autor al studiului. „Tind să fiu o persoană optimistă. Dar lucrurile nu numai că se mișcă în direcția greșită, dar asistăm la schimbări fără precedent și la accelerarea încălzirii Pământului și a creșterii nivelului mării.”
Conform analizei, creșterea nivelului mării s-a dublat în ultimii 10 ani, comparativ cu perioada 1971-2018, ajungând la 4 mm pe an. Inundarea coastelor va deveni imposibil de gestionat la o încălzire globală de 1,5C și va duce la „migrații catastrofale în interiorul uscatului”, a constatat un studiu realizat în luna mai.
Nivelul mării crește deoarece aproximativ 90% din încălzirea globală este absorbită de oceane, făcând ca apa să se dilate, și deoarece criza climatică topește ghețarii și calotele glaciare.
Dr. Karina Von Schuckmann, de la Mercator Ocean International, a declarat: „Apele mai calde conduc, de asemenea, la intensificarea fenomenelor meteorologice extreme și pot avea efecte devastatoare asupra ecosistemelor marine și a comunităților care se bazează pe acestea. În 2024, oceanul a atins valori record la nivel global.”
