Obiectivul de integrare europeană a Moldovei este compatibil cu legea supremă a țării, iar accederea țării noastre în Uniunea Europeană nu va submina Constituția, susține președinta Curții Constituționale, Domnica Manole. Magistrata a făcut declarația după ședința Înaltei Curți, la care s-a dat aviz pozitiv pentru desfășurarea referendumului privind aderarea la UE și modificarea legii supreme.

„În cadrul referendumului republican constituțional, poporul are prerogativa de a exprima direct suveranitatea națională, exprimând voința cu privire la cele mai importante probleme ale societății și ale statului. Hotărârile adoptate, potrivit rezultatelor referenedumului republican constituțional au putere juridică supremă, fără o eventuală confirmare a Parlamentului”, a explicat Manole.

Conform judecătoarei, revizuirea Constituției nu afectează caracterul suveran, independent și unitar al statului Republica Moldova, statutul de neutralitate permanentă, nu suprimă drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Domnica Manole a mai menționat că propunerea de modificare a Constituției reprezintă unul dintre eforturile autorităților din Moldova de a se apropia de UE.

„O eventuală accedere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu va submina supremația Constituției în sistemul de drept național din perspectiva suveranității naționale. (…) Modelul dreptului Uniunii Europene presupune coexistența ordinelor juridice ale statelor membre și operativitatea lor simultană, în vederea protejării drepturilor persoanelor, democrației, libertății, egalității și statului de drept”, a spus Domnica Manole.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Parlamentul urmează să aprobe o decizie de rigoare, privind modificarea Constituției, după ce Curtea a avizat pozitiv proiectul înaintat de 46 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate. Conform documentului înaintat spre examinare Curții, legea supremă urmează să fie completată cu următoarele prevederi:

„Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, se stabilește de Parlament prin lege organică” și „urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.

Referendumul privind aderarea Moldovei la UE ar putea avea loc pe 20 octombrie 2024. În cadrul scrutinului, cetățenii ar urma să fie întrebați „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”?

Verdictul CC: Integrarea europeană a Moldovei poate deveni obiectiv strategic, introdus în Constituție

#aderare la UE #CC #Domnica Manole #Moldova #referendum

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.