Alţi 10 ostatici vor fi eliberaţi în curând din Gaza, a declarat vineri, 18 iulie, preşedintele SUA, Donald Trump, fără a oferi detalii suplimentare, transmite G4media.ro.

Trump a făcut acest comentariu în timpul unei cine cu legiuitori la Casa Albă, lăudând eforturile trimisului său special Steve Witkoff. Negociatori israelieni şi gruparea islamistă palestiniană Hamas au participat la ultima rundă de negocieri de încetare a focului de la Doha din 6 iulie, unde au discutat o propunere susţinută de SUA pentru un acord de încetare a focului de 60 de zile.

„Am recuperat majoritatea ostaticilor. Vom avea alţi 10 în curând şi sperăm să se termine rapid”, a spus Trump.

De altfel, liderul american a prezis de săptămâni întregi că un acord de încetare a focului şi de eliberare a ostaticilor era iminent, dar acordul s-a dovedit a fi greu de obţinut.

Un purtător de cuvânt al aripii armate a Hamas, gruparea militantă palestiniană care controlează Gaza, a declarat vineri că gruparea favorizează ajungerea la un armistiţiu interimar în războiul din Gaza, dar ar putea reveni la insistenţa asupra unui acord exhaustiv dacă nu se ajunge la un astfel de acord în negocierile actuale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Propunerea de armistiţiu prevede returnarea a 10 ostatici ţinuţi în Gaza, împreună cu cadavrele altor 18, pe parcursul a 60 de zile. În schimb, Israelul ar elibera un anumit număr de deţinuţi palestinieni.

#eliberare #Gaza #ostatici #Trump

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.