Curs valutar
  • EUR
    20.0508
    0.3217%
  • USD
    17.1338
    0.2667%
  • RUB
    0.2066
    0.7744%
  • RON
    3.8136
    0.2255%
  • UAH
    0.3835
    0.1043%

Toate știrile

24 august 2026

Dorin Recean, despre dronele rusești căzute pe teritoriul Republicii Moldova. Ce vor face autoritățile

18 Nov. 2024, 20:46
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Ana Panaguța
18 Nov. 2024, 20:46 // Actualitate //  Ana Panaguța

Republica Moldova trebuie să-și întărească capacitatea de detectare a dronelor care survolează spațiul aerian, dar și să găsească soluții pentru a le neutraliza, recunoaște prim-ministrul Dorin Recean, fiind întrebat dacă radarele cumpărate de Ministerul Apărării au reușit să detecteze dronele rusești căzute la începutul lunii noiembrie.

„Odată cu creșterea intensității atacurilor în zona de sud-vest a Ucrainei de către rachetele rusești să ne așteptăm la mai multe fie fragmente de drone, sau drone însoțitoare, sau chiar astfel de drone reale, din eroare să cadă pe teritoriul Republicii Moldova. Asta este încă un motiv pentru care Republica Moldova să-și întărească capacitățile de detectare și contracarare a astfelor de intrări în teritoriul Republicii Moldova. Fiecare tip de radar sau mijloace antiaeriene trebuie să corespundă țintelor pe care le caută. Acum, noi am făcut o investiție în identificarea țintelor, gen rachete balistice, rachete de croazieră, trebuie să continuăm să investim și în sisteme de detecctare și contracarare a acestor tipuri de aparate zburătoare, inclusiv dronele despre care vorbim”, a precizat șeful Executivului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că pe 10 noiembrie curent, în raioanele Rîșcani și Căușeni, au fost găsite drone rusești de tip „Shahed”. Dispozitivele nu aveau atașat explozibil. Între timp, o altă dronă a fost identificată peste două zile în raionul Criuleni. Cel mai recent caz a avut loc în dimineața zilei de duminică, 17 noiembrie curent, când obiecte asemănătoare unor rachete ar fi survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, în raionul Dondușeni și Edineț.

Președinta Maia Sandu a reacționat și a spus că autoritățile întreprind măsuri, încă de la începutul războiului în Ucraina, pentru a asigura securitatea spațiului aerian al țării noastre. De asemenea, potrivit șefei statului, mai sunt necesare investiții în sisteme de protecție, astfel încât populația să se simtă în siguranță.

Realitatea Live

24 Aug. 2026, 15:50
 // Categoria: Slider // Autor:  Cătălina Boico
24 Aug. 2026, 15:50 // Slider //  Cătălina Boico

Fitch Ratings a reconfirmat ratingul Republicii Moldova la nivelul „B+”, cu perspectivă stabilă, însă și-a redus semnificativ prognoza privind creșterea economică pentru 2026. Agenția estimează acum o creștere a PIB-ului de doar 1,7%, față de 2,9% cât anticipa anterior, scrie BANI.MD.

Potrivit Fitch, ratingul „B+” este susținut de nivelul moderat al datoriei publice, sprijinul financiar extern și stabilitatea macroeconomică menținută de Moldova în ultimii ani. În același timp, economia rămâne vulnerabilă din cauza riscurilor geopolitice, a războiului din Ucraina, a conflictului nerezolvat din regiunea transnistreană, dar și a deficitului mare de cont curent și a datoriei externe în creștere.

Agenția evidențiază sprijinul financiar acordat Moldovei în contextul parcursului european. Țara a accesat până acum 488,5 milioane de euro din Facilitatea de Reformă și Creștere, în valoare totală de 1,9 miliarde de euro. Până la sfârșitul acestui an sunt așteptate alte 191,5 milioane de euro. Fitch mai notează că Moldova a îndeplinit aproximativ 93% dintre obiectivele de reformă stabilite pentru 2025.

Totuși, agenția atrage atenția că ritmul reformelor ar putea fi afectat de capacitatea administrativă și tehnică a instituțiilor. În mai 2026, Moldova a convenit cu FMI un Instrument de coordonare a politicilor pentru 36 de luni, despre care Fitch spune că ar trebui să susțină în continuare procesul de reformare.

Una dintre principalele vulnerabilități rămâne deficitul extern. În 2025, deficitul de cont curent a ajuns la 19,7% din PIB, al doilea cel mai mare nivel în rândul statelor suverane evaluate de Fitch. Pentru perioada 2026-2028, agenția estimează un deficit mediu de 18,2% din PIB. În același timp, datoria externă netă ar urma să crească până la 28,5% din PIB în 2028.

Și inflația rămâne o problemă. Prețurile mai mari la energia importată au împins inflația peste limita superioară a intervalului țintit de BNM în prima jumătate a anului. Fitch estimează că inflația va avea o medie de 6,2% în perioada 2026-2028.

Revizuirea prognozei economice vine după un început de an slab. În primul trimestru din 2026, economia Moldovei a crescut cu doar 0,5% în termeni anuali, iar față de trimestrul precedent a înregistrat o scădere de 1,2%. Potrivit sursei citate, construcțiile și sectorul tehnologiilor informației și comunicațiilor au avut scăderi importante. Fitch consideră că inflația ridicată, care afectează consumul intern, dar și riscurile privind cererea externă, în special din UE, vor ține economia sub presiune.

Pentru anii 2027-2028, însă, agenția este mai optimistă și anticipează o accelerare treptată a economiei, până la aproximativ 3,8%, susținută de investițiile publice, fondurile europene și creșterea salariilor reale.

În ceea ce privește finanțele publice, deficitul bugetar este estimat la 5,7% din PIB în 2026, urmând să scadă treptat până la 3,8% din PIB în 2028. Datoria publică, care era de 38,1% din PIB la sfârșitul lui 2025, ar putea ajunge la 43,3% din PIB în 2028, dar va rămâne sub media de 54,8% estimată pentru țările cu rating „B”.

Fitch mai notează progresele Moldovei în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Țara a deschis două dintre cele șase clustere de negociere, însă capacitatea administrativă și legarea formală a procesului de aderare al Moldovei de cel al Ucrainei ar putea pune presiune pe obiectivul de aderare în perioada 2028-2030.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru o eventuală îmbunătățire a ratingului, Fitch indică reducerea riscurilor geopolitice și externe, diminuarea deficitului de cont curent, creșterea investițiilor străine și îmbunătățirea perspectivelor de creștere economică, cu menținerea stabilității macroeconomice.