Șeful interimar al Inspectoratului General Migrație și Azil, adjuncții săi, precum și mai mulți funcționari care s-au ocupat de dosarul bărbatului asasinat în sectorul Rîșcani al Capitalei, au plecat din funcții. Conform Ministerului Afacerilor Interne (MAI), s-au stabili mai mult încălcări în procesul de acordare a azilului.

În total, sunt vizate șase persoane, acuzate de neglijență în serviciu. Acestea ar fi depășit termenul de 21 de zile pentru intervievarea solicitantului azil și au desfășurat discuțiile după mai bine de opt luni de la depunerea cererii.

„Urmare a anchetei efectuate de SPIA la IGM, Ministrul de interne a decis retragerea din funcție a șefului IGM și a adjuncților acestuia, a șefului Direcția Supraveghere Regim de Ședere și a șefului Direcției Azil și Apatridie. Persoana care s-a ocupat nemijlocit de dosarul cetățeanului turc și alți doi angajați dintre cei cercetați au depus între timp raport de ieșire din sistem. Rezultatele anchetei interne din cadrul MAI vor fi înaintate Procuraturii pentru completarea dosarului de cercetare penală în cauza respectivă”, precizează serviciul de presă al MAI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Urmare a controlului intern au mai fost identificate probleme legislative care reglementează domeniul migrației, azilului și apatridiei, dar și în procedurile interne ale instituției responsabile de migrație și azil, care se referă la motivele întârzierii deciziilor pentru solicitanții de azil. De asemenea, ancheta a stabilit că există carențe în domeniul schimbului de informații de serviciu între direcțiile din cadrul Inspectoratului General Migrație și Azil.

„În cazul de față, Direcția Supraveghere Regim de Ședere (DSRȘ) nu a informat Direcția de Azil și Apatridie (DAA) că a emis deja un aviz de respingere pe dreptul de ședere solicitat de cetățeanul turc. Ulterior acestei respingeri a dreptului de ședere cetățeanul turc a solicitat azil, această lipsă de informare determinând pornirea de la zero a dosarului de cerere de azil, fără să se cunoască faptul ca cetățeanul turc era urmărit internațional, deși DSRȘ avea această informare în dosarul de respingere a dreptului de ședere)”, precizează reprezentanții MAI.

Amintim că, pe 10 iulie, cetățeanul turc Izzet Iren a fost ucis la o terasă din sectorul Rîșcani al Capitalei. Ulterior s-a aflat că bărbatul era lider al unei grupări criminale și a fost anunțat în căutare internațională, dar a reușit să obțină azil în Republica Moldova.

În 2015, bărbatul a fost încătușat la Londra și condamnat la 21 de ani de pușcărie, pentru infracțiuni comise cu arme de foc. El a fost extrădat în 2019 și urma să facă pușcărie în Turcia, dar a evadat.

#asasinat #demisii #Inspectoratul General Migrație #strada Kiev

Republica Moldova instalează cel de-al doilea radar destinat detectării dronelor care zboară la altitudini mici și medii. Declarația a fost făcut de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, deputatul PAS, Lilian Carp, la emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Potrivit deputatului, sistemele de monitorizare existente nu pot detecta toate aparatele care pătrund în spațiul aerian al Republicii Moldova. Noul radar ar urma să îmbunătățească supravegherea la altitudini mici și medii, unde dronele pot fi mai dificil de detectat.

„Al doilea radar urmează a fi instalat, el este în proces de instalare, el monitorizează la înălțimii mici și medii, asta pentru ca să răspundem propagandiștilor care încearcă să spună pentru ce Republica Moldova a cheltuit bani pentru radar. Bun, acum în condițiile în care țările membre NATO, România, Polonia, țările Baltice au survolările neautorizat și nu întotdeauna, chiar cu radare super performante, nu întotdeauna monitorizează sau detectează aceste drone, pentru că acele radare care sunt, sau și primele care sunt pentru înălțimii mari și pentru aparate de zbor mai mari, și necesită deja o altă tehnică de monitorizare a spațiului aerian cu radare mai mici, amplasate pe suprafață sau pe distanță de hotare mai mică”, spune Carp.

Lilian Carp susține că pentru combaterea dronelor este nevoie nu doar de radare, ci și de sisteme mobile de apărare antiaeriană, care să poată fi deplasate în funcție de locul în care este identificată o țintă.

Republica Moldova dispune deja de capacități limitate pentru neutralizarea unor drone, însă acestea nu au fost folosite până acum. Lilian Carp spune că au existat situații în care dronele au fost monitorizate de Armata Națională și ar fi existat posibilitatea intervenției, însă decizia de a le doborî nu a fost luată din cauza riscului ca aparatele să cadă în zone populate și să provoace victime sau pagube. Potrivit lui, în următorii doi-trei ani Republica Moldova ar putea avea mai multe elemente de apărare, însă până atunci vulnerabilitățile vor persista.

Potrivit Ministerului Apărării, în perioada 2022–2026 au fost documentate, în total, 81 de încălcări ale spațiului aerian, fiind implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală.