Procedura specială de examinare a azilului nu ar fi prevenit tergiversările din instanță, în timp ce legislația în domeniu a fost modificată motiv pentru care nu există temei de a fi înăsprită. Opinia aparține directorului de program de la Asociația Promo-LEX, Vadim Vieru, și a fost exprimată în emisiunea „ÎN CONTEXT” de la postul public tv, după audierile privind incidentul în care un cetățean turc a fost asasinat. Avocatul a explicat necesitatea implementării legislației existente, deoarece cererile de azil pot fi examinate în procedură rapidă, iar în cazul cetățeanului turc au fost mai multe ședințe de judecată fără o soluție finală.
Vadim Vieru: „Eu nu cred că noi am avea nevoie de legi mai dure ce ține de azil. Noi am avea nevoie de o implementare eficientă a legislației, inclusiv legat de cazul dat, avem Legea 270 din 2008, care, la Articolul 62, stabilește, dacă nu greșesc, că cererile de azil care fac obiectul procedurii rapide, inclusiv cererile care sunt abuzive sau evident nefondate, sau care sunt înaintate de persoane care prin activitatea lor sau prin apartenența lor la o anumită grupare prezintă pericol pentru siguranța națională. Eu nu cunosc dosarul și de ce nu a fost examinată sau dacă a fost examinată această cerere de azil în procedură rapidă. Termenul stabilit este de 15 zile, într-adevăr, după cum a fost constatat de către Comisia parlamentară. Nici nu cunosc foarte multe detalii, deși inclusiv această cerere dacă este examinată în procedură rapidă, se emite un act administrativ care poate fi contestat în instanța de judecată.
În cazul acestui cetățean turc, în instanța de judecată de la noi, în instanțele naționale, erau două proceduri. Prima procedură – de extrădare, unde au fost mai mult de zece ședințe, la doi jucători, deci cauza este publică, poate fi studiată și, dacă nu greșesc, nu a fost o procedură finală pe extrădare, o soluție finală de extrădare. La fel și pe azil. În Contenciosul administrativ erau cauze care se examinau. Era o cauză sau două care se examinau și, la fel, nu era o soluție. La fel, o cerere este pendinte la Curtea Supremă de Justiție. Nu știu dacă se face responsabil de această situație doar Inspectoratul de Migrație și Azil. Sunt multe întrebări, inclusiv legate de ședințe, cum au avut loc în instanța de judecată, cine le-a tergiversat, motivul tergiversării și de ce nu s-a emis o soluție în timp”.
„Evident că trebuie să operăm foarte atent cu noțiunea de tergiversare, atunci când vorbim despre procesul de justiție, pentru că, dacă sunt mai multe ședințe, probabil, ele au fost amânate justificat sau nejustificat. Nu putem să știm fără ca să cunoaștem dosarul, dar cel puțin în procedura de extrădare observăm că au fost mai mult de zece ședințe și majoritatea au fost amânate. Evident că acolo nu este comunicată cauza amânării, de ce în procedura de extrădare au fost atât de multe amânări, dar este un lucru care este public și poate fi văzut”, a adăugat Vadim Vieru.
Deputații au cerut inițierea unei anchete interne la Inspectoratul General pentru Migrație (IGM), după audierile parlamentare privind incidentul din sectorul Râșcani al capitalei, acolo unde bărbatul turc a fost împușcat mortal. Potrivit Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, angajații IGM nu au aplicat corespunzător legea, deși erau informați de SIS că victima prezenta un pericol pentru securitatea națională.
Amintim că un cetățean turc în vârstă de 41 de ani a fost împușcat, în amiaza zilei de 10 iulie, în timp ce stătea la o terasă din sectorul Râșcani al capitalei. Suspectul a efectuat în direcția victimei șapte împușcături, patru în spate și trei în cap. Acesta a tras în timp ce se deplasa pe o trotinetă electrică. Bărbatul purta pe față o cagulă de culoare neagră și o cască de protecție. Poliția nu exclude că persoana care a împușcat este un killer cu pregătire specială și îndeamnă oamenii să manifeste prudență dacă îl întâlnesc, pentru că acesta este înarmat. Pe 10 iulie, Procuratura Generală a anunțat că cetățeanul turc ucis a fost acuzat de contrabandă cu droguri și deținerea ilegală de arme și muniții. Pentru aceste fapte, el a fost condamnat în Marea Britanie la 21 de ani și cinci luni de închisoare.
În perioada 2022-2023, autoritățile Republicii Moldova au primit de la cele din Marea Britanie patru cereri de extrădare în privința acestuia.
