Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

23 august 2026

Dosarul deputaților transfugi: Au fost aplicate sechestre pe imobile și mijloace bănești în numerar

30 Mart. 2022, 17:16
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
30 Mart. 2022, 17:16 // Actualitate //  Realitatea.md

Procuratura Anticorupție (PA) informează că, în perioada februarie-martie 2022, în comun cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a aplicat sechestre pe bunuri în valoare totală de 6 920 053,42 lei, ce aparțin ex-deputaților, vizați în cadrul dosarelor penale de îmbogățire ilicită.

Astfel, conform notei informtive emise de PA, este vorba despre:

  • 5 bunuri imobile, în valoare totală de 6 562 006,34 lei, ce aparțin la 3 ex-deputați;
  • mijloace bănești în numerar în valoare totală de 358 047,08 lei, ridicați în rezultatul perchezițiilor efectuate la 4 ex-deputați.

Amintim că, Procuratura Anticorupție, în perioada 02-03 februarie 2022 a efectuat mai multe percheziții la 13 ex-deputați în Parlamentul Republicii Moldova, vizați în cadrul unor cauze penale pornite pe faptul îmbogățirii ilicite, investigate în conexiune cu anchetele penale efectuate de către procurorii anticorupție, pe faptul coruperii unor deputați din Parlamentul Republicii Moldova pentru părăsirea fracțiunii parlamentare din care făceau parte.

Totodată, procurorii mai informează opinia publică despre acțiunile de urmărire penală efectuate pe caz, care au ca scop asigurarea unor investigații eficiente, după cum urmează:

  • Au fost audiate în calitate de martori, 27 de persoane, care au oferit informații referitor la circumstanțele cazurilor investigate;
  • Au fost autorizate și efectuate până la acest moment, în total 40 percheziții;
  • Au fost recunoscuți și audiați în calitate de bănuiți/învinuiți, 13 ex-deputați;
  • Au fost efectuate 16 cercetări de obiecte și documente;
  • Au fost realizate 10 ridicări de obiecte și documente;
  • Au fost adresate 36 de demersuri și delegații către autoritățile competențe în vederea efectuării verificărilor și prezentării de date și informații relevante cazului investigat;
  • Au fost dispuse spre executare 5 constatări tehnico-științifice.

„La această etapă a efectuării urmăririi penale, în privința a 4 ex-deputați este aplicată măsura preventivă sub formă de arest preventiv, pe un termen de 30 zile, cu executare în Penitenciarul nr.13. Cu referire la un ex-deputat este aplicată măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu, pe un termen de 30 zile. În partea ce se referă la celelalte persoane, recunoscute în calitate de bănuiți sau învinuiți, informăm că, aceștia sunt cercetați în stare de libertate”, se mai arată în nota informativă.

De menționat că, procurorii de caz în continuare întreprind toate măsurile necesare prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cauzei în vederea stabilirii adevărului, iar la emiterea unor decizii procesuale în privința persoanelor acțiunile cărora fac obiect a urmăririi penale, vom reveni cu detalii suplimentare.

Acțiunile de urmărire penală sunt desfășurate în limitele legale, cu asigurarea respectării tuturor drepturilor și libertăților legitime și a prezumției de nevinovăție a persoanelor supuse investigațiilor penale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

23 Aug. 2026, 15:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
23 Aug. 2026, 15:54 // Slider //  Ana Panaguța

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!