Curs valutar
  • EUR
    20.1773
    -0.0927%
  • USD
    17.9274
    -0.7642%
  • RUB
    0.2192
    -1.0493%
  • RON
    3.7751
    -0.1271%
  • UAH
    0.3937
    -0.508%

Toate știrile

05 noiembrie 2026

Dosarul „Șor”: Ministrul Justiției se pune pe capul a trei judecători. „Voi depune o sesizare”

21 Sept. 2021, 10:13
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
21 Sept. 2021, 10:13 // Societate //  Realitatea.md

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a adus în discuție dosarul „Șor” la ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de marți, 21 septembrie curent, arătându-se nemulțumit de modalitatea prin care acesta a fost strămutat din cadrul Curții de Apel Chișinău la Cahul. În acest sens, a anunțat că va depune azi o sesizare la Colegiul CSM cu privire la completul de judecători care au luat o asemenea decizie. Este vorba despre Nadejda Toma, Ion Guzun și Anatolie Țurcan.

„Chiar azi colegii lucrează la redactarea finală a sesizării. Voi depune o sesizare la CSM privind completul de judecată de la CSJ – Nadejda Toma, Ion Guzun și Anatolie Țurcan – care s-a expus pe strămutarea dosarului la faza finalizării de la Curtea de Apel Chișinău la Curtea de Apel Cahul”, a declarat Sergiu Litvinenco.

Este de menționat că tot azi are loc o nouă ședință de judecată în dosarul „Șor”.

Amintim că prima ședință de judecată de la Curtea de Apel Chișinău, după strămutarea dosarului „Șor” de la Cahul, a fost întreruptă. Unul din cei trei magistrați ai completului a declarat abținere. Este vorba despre judecătorul Stelian Teleucă. Raportor pe dosar este judecătorul Ion Bulhac, iar cel de al treilea judecător este Grigore Daşchevici.

În 2017, Ilan Șor a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare pentru cauzarea de prejudicii statului prin înșelăciune și abuz de încredere. Sentința a fost atacată în instanța de apel, iar inculpatul a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar până la pronunțarea celei definitive. Un an mai târziu, dosarul a fost strămutat la Curtea de Apel Cahul.

Din iunie 2019, Ilan Şor nu se mai află în Republica Moldova. Organele de drept i-au intentat dosar penal pentru părăsirea ilegală a țării, după care a fost lipsit de imunitate parlamentară. La alegerile din 11 iulie, a obținut din nou mandatul de deputat.

În august anul curent, Curtea Supremă de Justiție a admis cerea avocaților lui Ilan Șor privind strămutarea judecării cauzei penale în privința clientului lor, de la Curtea de Apel Cahul la Curtea de Apel Chișinău. Potrivit aceleiași încheieri, CSJ a dispus menținerea încheierii Curții de Apel Cahul legată de înlocuirea măsurii preventive – liberarea provizorie sub control judiciar, aplicată față de inculpatul Ilan Şor, cu măsura preventivă – arestul și darea în căutare a inculpatului.

Realitatea Live

05 Nov. 2026, 21:11
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
05 Nov. 2026, 21:11 // Slider //  Ana Panaguța

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!