Mărfuri de larg consum, care ar fi fost procurate în Ucraina și transportate în Moldova prin eludarea controlului vamal, au fost depistate în raza municipiului Chișinău. Cazurile au fost înregistrate de către ofițerii Direcției Investigații Speciale a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră ca urmare a valorificării informațiilor operative.

În primul caz, la nivelul Poliției de Frontieră a parvenit informația precum că persoane necunoscute, ar introduce pe teritoriul Republicii Moldova prin regiunea transnistreană materiale textile, achiziționate de la piața KM7, Ucraina. În rezultatul cercetărilor specializate, ofițerii de investigații au identificat mijlocul de transport, fiind vorba despre un Renault Scenic, cu numere de înmatriculare moldovenești, și au intrat în posesia datelor privind perioada când ar urma să fie adusă ilegal marfa.

Ca urmare, în comun cu un echipaj al INSP s-au întreprins un șir de măsuri, iar în consecință în regiunea Aeroportului Internațional Chișinău a fost stopat mijlocul de transport vizat. La volanul autoturismului a fost legitimat un cetățean moldovean de 60 de ani, locuitor al raionului Căușeni. La verificarea mașinii, în portbagaj și în salon, polițiștii de frontieră au depistat împachetate în saci de polietilenă, cantități de materiale textile. Pentru întregul lot de bunuri, valorificat estimativ la 80 mii de lei, cetățeanul nu a putut prezenta acte de proveniență sau posesie.

La fel, marfă procurată de la piața KM7 și pentru care șoferul nu deținea documentele de însoțire a fost ridicată de către ofițerii de investigații, în urma unei acțiuni comune cu INSP pe linia deconspirării ilegalității de transport a bunurilor prin regiunea transnistreană. În acest caz, cu ajutorul unui automobil de model de Mercedes E-Class au fost introduse ilegal în țară mai multe utilaje de cosit, în sumă de peste 11 mii lei. Documentat pe caz este un locuitor al raionului Anenii Noi în vârstă de 51 de ani. Depistarea acestuia a avut loc în apropierea localității Sângera, municipiul Chișinău.

Ambele cazuri au fost transmise spre examinare Serviciului Vamal, conform competențelor.

#contrabanda #km7 #marfa de larg consum

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.