Douăsprezece femei din municipiul Ungheni vor deschide creșe de tip familial pentru copii cu vârsta cuprinsă între 0 și 3 ani. Acestea au primit granturi a câte 40 de mii de lei fiecare, pentru a amenaja spații de îngrijire timpurie în locuințele proprii sau în spații închiriate, scrie IPN.

Potrivit Organizației Internaționale a Muncii, inițiativa răspunde unei nevoi majore a comunității, accesul la servicii sigure și de calitate pentru copii, precum și sprijinirea femeilor revenite pe piața muncii.

„Este o mândrie și o responsabilitate să acordăm atenție deosebită îngrijirii copiilor de vârstă antepreșcolară. Pe de o parte, copiii se regăsesc în sistemul de educație de la cele mai fragede vârste, iar pe de altă parte, mamele pot reveni la serviciu și pot continua cariera”, a declarat primarul municipiului Ungheni, Vitalie Vrabie.

Programul face parte dintr-o inițiativă implementată de Organizația Internațională a Muncii, care a analizat situația locală privind serviciile de îngrijire pentru copiii sub trei ani și a elaborat o foaie de parcurs pentru extinderea acestor servicii.

„Dacă anterior aduceam exemple internaționale pentru a ilustra cât de importante și utile sunt aceste servicii, astăzi ne bucurăm să putem vorbi despre exemplu local. Sperăm ca modelul de la Ungheni să fie replicat și în alte comunități din țară”, a spus Nelea Rusu, coordonatoare de proiect în cadrul Organizației Internaționale a Muncii.

Din mai până în august 30 de femei din Ungheni au urmat instruiri în domeniul antreprenoriatului și administrării serviciilor de îngrijire, iar 15 dintre ele, fără pregătire anterioară, au fost înscrise la cursuri de specialitate la Colegiul „Alexei Mateevici”.

„Acest proiect le ajută pe femei să-și dezvolte capacitățile, să își urmeze visele și să inițieze o afacere sustenabilă în domeniul serviciilor alternative de îngrijire a copiilor”, a menționat Carolina Bugaian, președinta Asociației Femeilor Antreprenoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit datelor oficiale, rata de acoperire a educației timpurii pentru copiii de 0–2 ani este de doar 10% în Moldova, în timp ce media în Uniunea Europeană este de aproximativ 32%. Prin urmare, lipsa serviciilor de îngrijire limitează participarea femeilor pe piața muncii și afectează dezvoltarea comunităților.

#copii #crese #Ungheni

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.