Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

Dumitru Roibu: Conștiința națională trebuie formată încă din școală

04 Aug. 2025, 10:27
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
04 Aug. 2025, 10:27 // Politica //  Realitatea.md

„Conștiința națională și maturitatea civică nu apar brusc, dar se formează treptat, începînd cu anii de școală”, este convins vicepreședintele Alianței „MOLDOVENII”, Dumitru Roibu. În cadrul celei de-a doua Mese rotunde naționale organizate de acest partid politic pentru consultări publice pe tema educației, științei și culturii, Roibu a subliniat: „Școala trebuie să fie nu doar un loc unde se transmit cunoștințe, dar și un mediu în care se formează respectul față de propriul popor, față de cultură, față de cauza comună”.

„Fără acest lucru, — este convins politicianul, — este imposibil de construit o democrație cu adevărat durabilă”. „Poziția civică și sentimentul de responsabilitate față de țară nu sînt calități înnăscute, ele se formează ca urmare a unei politici culturale și de învățămînt orientate spre acest scop, iar astăzi anume acest lucru îi lipsește Moldovei”, a subliniat Dumitru Roibu, adăugînd că „cetățenii nu sînt doar consumatori ai politicii de stat, dar și coproprietari ai acesteia, care vor primi o politică proastă atît timp cît nu vor începe încă din copilărie să cultive maturitatea civică”.

Menționăm că Dumitru Roibu, luptător pentru istoria Moldovei, împreună cu alți activiști civici, a depus o petiție la Consiliul pentru egalitate, cerînd o evaluare a denumirii disciplinei „Istoria românilor” în instituțiile de învățămînt din Republica Moldova, ca fiind discriminatorie față de alte grupuri etnice. În 2025, după 6 ani de adresări suplimentare, publicații în presă, conferințe și negocieri cu conducerea Consiliului, s-a dat un aviz care confirmă caracterul discriminatoriu al disciplinei „Istoria românilor”, iar Ministerului Educației i-a fost recomandat să schimbe denumirea disciplinei școlare.

Propunerile concrete ale Alianței „MOLDOVENII” privind reforma în domeniul educației, științei și culturii au fost prezentate de președintele acestui partid, Denis Roșca.

„Educația nu este o cheltuială, dar o investiție. Cu toate acestea, statul sistematic finanțează insuficient sectoarele-cheie de care depinde viitorul țării. Noi propunem creșterea cheltuielilor pentru învățămînt cu pînă la 10% din PIB, pentru știință – pînă la 5%, pentru cultură – pînă la 4%. Acesta este o sumă minimă care va permite Moldovei să nu mai piardă oameni și creiere”, a declarat Roșca.

El a propus, de asemenea, introducerea unui sistem de vouchere culturale pentru elevi – după modelul unor țări din UE – pentru ca fiecare elev să primească anual 900 de lei pentru a vizita muzee, teatre, concerte și masterclass-uri.

„Noi vrem ca cultura să nu fie un lux pentru cei aleși, dar o parte din viața fiecărui copil, indiferent de locul în care trăiește”, a adăugat el.

Politologul Nicolae Păscaru a pus accent în discursul său pe situația școlilor și a instituțiilor culturale din mediul rural.

„Sînt sate în care nu există niciun profesor de fizică, în care bibliotecile sînt închise, iar casele de cultură au fost transformate în depozite. În astfel de condiții, este greu de vorbit despre educație patriotică sau civică, dacă nu chiar ipocrit”, a remarcat el.

Pascaru a făcut apel la o politică de stat orientată spre refacerea infrastructurii educaționale și culturale în regiuni, precum și la introducerea unor programe de educație națională și spirituală în baza contextului local.

A doua masă rotundă națională a fost organizată de partidul Alianța „MOLDOVENII” în cadrul consultărilor publice cu participarea experților, reprezentanților societății civile și politicienilor. Scopul este de a formula o strategie de dezvoltare durabilă, în centrul căreia se află omul, societatea și țara, care dispune de toate posibilitățile pentru o dezvoltare de succes.

Următoarea, a treia, masă rotundă națională va avea loc pe 5 august și va fi dedicată temei „Economia, substituirea importurilor, exportul, dezvoltarea provinciei”.

P.

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 14:59
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
18 Nov. 2026, 14:59 // Slider //  Daniela Baranovschi

Vladimir Plahotniuc susține că hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prin care a fost menținută anularea sancțiunilor impuse de UE în 2023, ridică semne de întrebare și cu privire la modul în care sunt examinate dosarele sale penale în Republica Moldova. Fostul lider democrat afirmă că acuzațiile care i se aduc trebuie demonstrate prin probe, iar dreptul la apărare trebuie respectat.

Într-un mesaj transmis prin intermediul avocaților miercuri, 18 noiembrie, Plahotniuc a precizat că instanța europeană nu s-a pronunțat asupra vinovăției sale, ci a verificat dacă Consiliul UE a respectat procedurile atunci când a decis să-i impună sancțiuni. Potrivit acestuia, Consiliul s-a bazat pe informații din dosarele penale din Republica Moldova, fără să verifice dacă, în cadrul acestora, i-au fost respectate drepturile.

„O acuzație nu devine adevăr doar pentru că este repetată în comunicatele procuraturii, în discursurile guvernării, în presă și la televizor”, a scris Plahotniuc.

Acesta a invocat mai multe presupuse încălcări de procedură în dosarele penale care îl vizează. Printre acestea se numără modul în care au fost formulate capetele de acuzare, utilizarea declarațiilor unui martor protejat și înlocuirea unui judecător fără respectarea procedurii de repartizare aleatorie a dosarului. De asemenea, Plahotniuc a criticat ceea ce consideră a fi o încălcare a prezumției de nevinovăție.

„Sunt întrebări juridice, nu emoționale. Exact de tipul celor pe care Curtea de la Luxemburg i-a cerut Consiliului să și le pună”, a afirmat acesta.

Fostul lider democrat a mai susținut că sancțiunile europene au fost prezentate în Republica Moldova drept o confirmare a vinovăției sale, deși instanța europeană a constatat că decizia Consiliului UE nu a fost susținută de verificări suficiente.

„Eu nu cer privilegii și nu pretind să am înlesniri speciale. Cer însă respectarea prevederilor juridice. Cer corectitudine și verificare. Probe, nu comunicate. Fapte, nu emisiuni televizate”, a transmis Plahotniuc.

Amintim că, la 12 noiembrie, CJUE a respins recursul Consiliului UE împotriva hotărârii Tribunalului UE din 23 octombrie 2024, prin care au fost anulate sancțiunile impuse lui Plahotniuc. Astfel, anularea acestora a rămas în vigoare.

Instanța a constatat că Consiliul UE nu a demonstrat că a verificat dacă dosarele penale din Republica Moldova, invocate pentru sancționarea lui Plahotniuc, au respectat dreptul la apărare și dreptul la protecție jurisdicțională efectivă. Cu alte cuvinte, înainte de a-l include pe lista de sancțiuni, Consiliul trebuia să se asigure că procedurile penale pe care și-a bazat decizia respectau aceste drepturi.

Hotărârea nu înseamnă însă că instanța europeană l-a declarat nevinovat pe Plahotniuc în dosarele penale din Republica Moldova. Judecătorii au examinat legalitatea sancțiunilor europene, nu acuzațiile penale care i se aduc în țară.

Vladimir Plahotniuc a fost inclus pe lista de sancțiuni a UE în mai 2023, alături de Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber și Igor Chaika. Măsurile prevedeau interdicția de călătorie în Uniunea Europeană, precum și înghețarea fondurilor și a resurselor economice. Plahotniuc a contestat decizia în instanță, iar Consiliul UE a atacat ulterior hotărârea prin care sancțiunile au fost anulate.

Plahotniuc a fost sancționat și de Statele Unite, în 2020, și de Canada, în 2023, pentru acte de corupție sistemică și acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!