Dunărea crește alarmant de la o zi la alta, cu un debit mărit cu 700 de metri cubi pe secundă. Mai mult decât atât, există riscul ca în săptămânile viitoare să ajungă la 6.000 de metri cubi pe secundă, avertizează specialiștii români.

Debitul Dunării începe să crească, iar Ungaria a început deja să se pregătească pentru ce e mai rău: cele mai mari inundații din ultimii 10 ani. La noi în țară, debitul se va dubla în următoarele zile.

Ana Maria Agiu – purtător de cuvânt Apele Române: Pe 24 septembrie avem un debit de 8.000m³/s, mai mult decât dublu, conform prognozei.Sigur că atenția este maximă, se ține legătura cu toate țările din bazinul Dunării, se urmăresc creșterile de debite care se pot înregistra și pe afluenții Dunării, pe Sava, Drava, Morava, Tisa, se fac calcule permanent, se centralizează date.

În Orșova, creșterea nivelului Dunării a început să se simtă.

Alin Subțire- proprietar pensiune: Dunărea e în creștere și vine cu un val de sus, a ajuns probabil la Budapesta și va ajunge în Belgrad în câteva zile. Probabil la debitul care va ajunge la 8000-9000 m3/s, este aproape dublu față de debitul multianual. Nu ar fi prima dată când fluviul face ravagii în țară. Cel mai ridicat debil al Dunării a fost înregistrat în 2006 în țara noastră. Este vorba de 15.800 de m3/s, tot atunci sudul țării a fost grav afectat de inundații în județul Dolj.

Peste 15 mii de oameni au fost evacuați.

Florentin Duică – viceprimar Orșova: Ploi torențiale care au venit de pe versant o singură dată în 2014, pe 15 septembrie. Oamenii se tem că vor ajunge în situația sinistraților din Galați. -Normal, normal că ne facem griji și să ia măsuri înainte de a veni. -Cu forțele naturii nu te pui.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, spune că situația este sub control.

Mircea Fechet: Vom avea, cel mai probabil, un maxim care se va apropia de 10 m3/s, dar asta nu este ceva de negestionat. La Bechet se poate naviga din nou cu bacul, după o vară în care nivelul Dunării a scăzut drastic, iar ambarcațiunile nu și-au mai putut derula activitatea. -Cum vă ajută faptul că a fost reluat traficul cu bacul? -Foarte mult, foarte foarte mult. -Turnu Măgurele, Calafat, asta e zona pe unde trebuia să o luăm… -Și ce însemna asta, un ocol? -Un ocol de sute de kilometri.

Debitul din zona Bechet ajunge acum la aproximativ 3000 m3/s.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dunăre #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.