Deficitul de şoferi cu care se confruntă Marea Britanie în urma Brexitului, dar şi pandemiei de coronavirus, continuă să creeze probleme, scrie Bani.md.

După ce blocajul lanţurilor de aprovizionare provocat de acest deficit, apărut parţial în urma plecării şoferilor români şi bulgari pe fondul Brexitului, i-a lăsat pe britanici fără bere, acesta riscă acum să creeze o penurie de mobilă.

Lanţul de mobilă Ikea a anunţat că întâmpină probleme în livrarea produselor din cauza lipsei de şoferi, potrivit BBC.

„Asistăm în prezent la o furtună perfectă de probleme, incluzând perturbarea lanţurilor globale de aprovizionare şi un deficit de şoferi, exacerbate de pandemie şi Brexit”, au declarat oficialii Ikea, scrie Ziarul Financiar.

Penuria de şoferi afectează din plin sectorul britanic al retailului, iar şcolile au fost de asemenea avertizate să-şi facă stocuri de produse pentru a nu întâmpina probleme în pregătirea meselor calde. Şi serviciile britanice de transport cu autobuzul întâmpină dificultăţi din cauza penuriei de şoferi. Mai multe astfel de servicii de transport au fost anulate, părinţii fiind sfătuiţi să-şi facă propriile aranjamente pentru transportul copiilor la şcoală, notează The Independent.

Din cauza aceleiaşi penurii, dar şi a lipsei de forţă de muncă în general, cultivatorii de legume din Scoţia sunt nevoiţi să arunce tone de legume, iar aceştia se aşteaptă ca problemele să se acutizeze înaintea Crăciunului.

Şoferii de camion susţin că actuala criză de alimente cu care se confruntă Marea Britanie va lua sfârşit când aceştia vor fi plătiţi mai bine.

Confederaţia Industriei Britanice (BCI) avertizează că ar mai putea trece încă doi ani până când problema penuriei de forţă de muncă ce pune presiune pe lanţurile de aprovizionare şi productivitatea din Marea Britanie va fi soluţionată, potrivit export.org.uk.

Directorul general al confederaţiei, Tony Danker, arată că deşi este „corect” ca guvernul britanic să dezvolte competenţele muncitorilor britanici, sunt necesare soluţii pe termen scurt pentru a ajuta companiile în acest moment, în condiţiile în care actualul sistem nu poate răspunde nevoilor acestora.

Marea Britanie se confruntă şi cu o penurie de produse chimice necesare tratării apelor pe fondul Brexitului.

Autorităţile britanice au suspendat reglementările privitoare la tratarea reziduurilor din cauza unei crize de produse chimice necesare în condiţiile în care lanţurile de aprovizionare sunt sub presiune din cauza Brexitului, notează Bloomberg.

#Brexit #COVID-19 #Marea Britanie

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.