Durata medie a vieții în Republica Moldova în anul 2022 a constituit 71,4 ani, în creștere cu 2,4 ani comparativ cu anul precedent și cu 1,5 ani față de anul 2020. Speranța de viață la naștere pe sexe a constituit 67,1 de ani pentru bărbați și 75,7 de ani pentru femei – în creștere cu 2 ani la bărbați și, respectiv, cu 2,8 ani la femei comparativ cu anul precedent, transmite IPN.

Potrivit Biroului Național de Statistică, creșterea speranței de viață în anul 2022 se datorează în mare parte reducerii ratei mortalității generale atât la bărbați, cât și la femei.

Rata mortalității generale a constituit anul trecut 14,2 decedați la 1000 de locuitori. Totodată, rata mortalității infantile, a înregistrat o ușoară creștere, de la 8,5 decedați în vârstă de sub un an la 1000 de născuți-vii în anul 2021 până la 9 decedați în vârstă de sub un an la 1000 de născuți-vii în anul 2022.

Există o disparitate de gen majoră în ceea ce privește speranța de viață la naștere, femeile trăind în medie cu 8,6 ani mai mult decât bărbații. Durata medie a vieții populației feminine este mai mare în toate grupele de vârstă decât durata medie a vieții populației masculine la aceleași vârste.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#imbatranirea populatiei #populatia Moldovei #speranta de viata Moldova

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.