Republica Moldova are instrumentele disponibile pentru a-și apăra securitatea. Noi analizăm și urmărim foarte atent ce se întâmplă în estul Ucrainei și nu doar. Nu suntem singuri, sunt și vecinii noștri, care la fel urmăresc foarte atent. Asigurările vin din partea președintelui Parlamentului, deputatului PAS Igor Grosu, care a oferit un interviu pentru Europa Liberă, în cadrul căruia s-a discutat despre tensiunile dintre Kiev și Moscova.

Odată întrebat dacă Republica Moldova este în stare să-și apere securitatea, Igor Grosu inițial a preferat să-și exprime speranța că liderii politici din Ucraina și Federația Rusă, în comun cu cei de la Bruxelles, Whashington și de la Berlin vor găsi suficiente argumente ca acest conflict să nu escaladeze.

„Să nu escaladeze, pentru că asta o să fie în detrimentul tuturor, indiferent de retorica pe care o folosesc unii sau alții acasă ș.a.m.d. … Și sper foarte mult, cum am spus, să depășim aceste momente și să nu, mai bine să discute diplomații, decât să înceapă a discuta militarii”.

Cât despre relația actuală dintre Republica Moldova și Ucraina, deputatul a descris-o ca una „bună”.

„Ne-am ajutat, în special, și ne ajutăm în continuare, criza energetică numai cât a arătat și noi în acel octombrie am fost ajutați enorm de partenerii Ucraineni, și când a fost vorba de gaze, și când a fost vorba de energie electrică, suntem în contact permanent, suntem parte a trio (Moldova, Georgia Ucraina), ne coordonăm pozițiile..”.

Amintim că Rusia a mobilizat circa 120 de mii de militari la granița cu Ucraina. Chiar recent președintele Vladimir Putin a avertizat SUA și NATO să nu-și întărească prezența în apropiere de teritoriul pe care-l conduce, pentru că vor urma „măsuri tehnice și militare”. Autoritățile din Ucraina nu exclud că o eventuală agresiune militară ar putea parveni din direcția Trasnistriei – regiunea separatistă în Republica Moldova. În context, președintele Vladimir Zelenski a cerut UE să impună o serie de sancțiuni Rusiei.

La fel recent, fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, și-a exprimat previziunile sumbre despre această situație. Potrivit acestuia, Republica Moldova se află în pragul unor evenimente nefaste. Potrivit acestuia, Rusia nu ar fi venit cu un asemenea ultimatum, dacă n-ar fi fost pregătită să meargă până la capăt. Și asta este cel mai periculos. Ceea ce cere este ca să se ajungă la o înțelegere cu Occidentul în privința sferelor de influență din fosta Uniune Sovietică. S-ar încearca să se ajungă la un acord juridic care ar diviza acest spațiu de influență și asta deja înseamnă un nivel maxim al tensiunilor.

Este de menționat că, în prezent, nu avem un șef al Biroului de Reintegrare responsabil de procesul de reglementare a conflictului transnistrean care ar putea fi un factor și el pe subiect. În interviul menționat mai sus, deputatul PAS Igor Grosu a reiterat că „în curând” Guvernul va numi o persoană. Întrebat dacă asta se va întâmpla până la Anul Nou, a ținut să fie rezervat, explicând că doar prim-ministra Natalia Gavrilița va oferi o asemenea informație.

SUA avertizează Rusia cu măsuri în caz de escaladare în Ucraina, Moscova cere garanții că NATO nu se va extinde la Est

#Kiev #militari #moscova #Republica Moldova #Transnistria

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.