Convorbirile prin videoconferinţă între preşedinţii american şi rus Joe Biden şi Vladimir Putin s-au încheiat marţi, 7 decembrie curent, la puţin timp după ora 17.00 GMT, pe fondul temerilor privind o escaladare militară a tensiunilor de la frontiera ruso-ucraineană, iar liderul de la Casa Albă urmează să poarte noi discuții cu liderii aliați europeni, între care președintele Franței, cancelarul Germaniei și prim-miniștrii Marii Britanii și Italiei.

În cadrul discuțiilor care, potrivit Casei Albe, s-au întins pe parcursul a două ore și un minut, liderul american i-a transmis omologului său rus că Rusia se va confrunta cu “sancţiuni severe, în special economice” în cazul unei escaladări militare în Ucraina. În schimb, potrivit Kremlinului, Vladimir Putin a denunţat potenţialul militar în creştere al NATO la frontierele Rusiei în legătură cu sprijinul său acordat Ucrainei şi a cerut “garanţii” că Alianţa Nord-Atlantică nu se va extinde spre Est.

Discuţiile prin videoconferinţă au durat circa două ore. Casa Albă a anunţat că discuţia prin videoconferinţă s-a încheiat fix la ora 17.08 GMT, după ce a început la ora 15.07 GMT.

Convorbirea a început printr-un schimb de amabilităţi difuzat de televiziunea rusă.

“Mă bucur să vă revăd”, a spus Joe Biden. “Vă salut, domnule preşedinte”, a spus Vladimir Putin, aşezat la o masă lungă.

Preşedintele rus se afla în reşedinţa sa de la Soci, staţiune balneară de pe malul Mării Negre, în timp ce preşedintele american a purtat discuţia din aşa-numita “Situation Room” de la Casa Albă.

Casa Albă a anunţat între timp că Joe Biden va discuta telefonic marţi cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cu cancelarul german Angela Merkel şi cu premierii italian Mario Draghi şi britanic Boris Johnson după videoconferinţa sa cu Vladimir Putin. Biden a avut o convorbire similară luni cu aceiași lideri aliați. De asemenea, Joe Biden urmează ca în zilele următoare să aibă o discuţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat executivul american.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, președintele Biden “a exprimat îngrijorarea profundă a Statelor Unite și a aliaților noștri europeni cu privire la escaladarea forțelor Rusiei în jurul Ucrainei și a precizat că SUA și aliații noștri vor răspunde cu măsuri economice puternice și de altă natură în cazul unei escaladări militare”. Poziția exprimată de Biden vine să întărească informațiile lansate de diferite surse din cadrul administrației americane, care indicau faptul că SUA intenţionează să-şi consolideze prezenţa militară în Europa de Est, în cazul în care Rusia atacă Ucraina. În același context, și Uniunea Europeană a anunțat că depune eforturi pentru ”a evita o criză”, dar că ”va susține ferm Ucraina” în cazul unui atac din partea Rusiei.

Președintele Biden și-a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a făcut apel la dezescaladare și la o revenire la diplomație și negocieri politice.

Cei doi președinți au însărcinat echipele lor să dea curs situației, iar SUA vor face acest lucru în strânsă coordonare cu aliații și partenerii, mai arată sursa citată. În paralel, preşedintele francez Emmanuel Macron a pledat pentru iniţiative şi “un proces de aplanare” a tensiunilor cu Moscova, în contextul în care țara sa preia de la 1 ianuarie 2022 președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, Biden și Putin au discutat și despre dialogul dintre SUA și Rusia privind stabilitatea strategică, un dialog separat privind ransomware, precum și despre activitatea comună privind problemele regionale, cum ar fi Iranul.

#Joe Biden #Ucraina #Vladimir Putin

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.