Întreţinerea celor peste 94 de mii de soldaţi ruși în apropierea graniţei cu Ucraina şi în teritoriile „ocupate temporar” costă Rusia aproximativ 10 milioane de dolari pe zi, spune Andrei Rîjenko, adjunct al şefului Comandamentului Forţelor navale ucrainene între 2004 şi 2020.

„Toate acestea costă bani serioşi. Dacă luăm ca referinţă cifra anunţată de ministrul apărării, Aleksei Reznikov – 94.000 de soldaţi ruşi comasaţi în apropierea graniţelor Ucrainei – întreţinerea unui astfel de grup costă aproximativ 10 milioane de dolari pe zi”, a afirmat Rîjenko.

El a adăugat că, în comparaţie cu alte campanii, aceste costuri nu sunt chiar atât de mari, relatează Ukrinform, citată de Agerpres.

„M-am uitat special la cât a costat menţinerea forţelor coaliţiei internaţionale în Afganistan. Aşadar, în momentul de vârf al acestei operaţiuni în 2011-2012, întreţinerea efectivului de 120.000 de soldaţi a costat aproape o treime de miliard de dolari pe zi. Deci, întreţinerea trupelor ruseşti în apropierea graniţelor ucrainene nu este atât de costisitoare pentru Moscova”, a concluzionat el.

În ultimii 25 de ani, bugetul Federaţiei Ruse a crescut de 12 ori, a spus expertul militar ucrainean, indicând că Moscova cheltuieşte pentru întreţinerea unui singur militar circa 100 de mii de dolari, de şase ori mai mult decât Ucraina.

„Dar cu şapte ani în urmă, forţele mobilizate de Rusia la frontiera ucraineană erau mult mai numeroase”, a adăugat el.

Aceasta oferă Rusiei posibilitatea să utilizeze manevrele desfăşurate de-a lungul frontierei cu Ucraina cu scopul de a influenţa psihologic societatea ucraineană, a spus expertul citat, adăugând că Moscova recurge constant la această tactică din 2014.

„În acest timp s-au format armate întregi nu departe de graniţele noastre. Cu doar două săptămâni în urmă, un punct de comandă al Armatei a 20-a ruse a fost deschis în oraşul Voronej”, a spus căpitanul ucrainean, adăugând că Rusia transferă în regiune noi rachete, avioane, tancuri şi creează condiţii pentru cazarea soldaţilor.

Adică, în principiu, există o acumulare de potenţial de luptă, a explicat el, subliniind în acelaşi timp că Kremlinul prezintă deformat situaţia în mass-media: pentru publicul intern rus, agresorul nu ar fi Rusia, ci Ucraina.

„În plus, este amplificată toată această isterie legată de Ucraina. O mulţime de ştiri sunt difuzate de televiziunile de stat ruse în care se vehiculează teza că Ucraina se pregăteşte să atace Donbasul. Se exercită astfel o influenţă nu numai asupra populaţiei din Ucraina, ci şi asupra populaţiei din Rusia”, spune acesta.

Ministrul ucrainean al apărării, Aleksei Reznikov, a declarat vineri, 3 decembrie, în parlamentul de la Kiev că nu exclude posibilitatea unui atac din partea Federaţiei Ruse la sfârşitul lunii ianuarie, indicând că numărul efectivelor comasate de Rusia în apropierea frontierelor cu Ucraina este de 94 de mii de persoane.

Ucraina şi aliaţii săi din NATO au tras un semnal de alarmă cu privire la concentrarea de trupe şi echipamente militare ruseşti în apropiere de frontierele Rusiei cu Ucraina în acest an, ceea ce provoacă îngrijorări că ostilităţile aflate în stare latentă în Donbas, în estul Ucrainei, ar putea degenera într-un război deschis.

#Rusia #trupe rusești #Ucraina

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.