Sistemul Informațional „e-Votare” urmează să fie gata până în luna septembrie a anului viitor – 2023 și organizate activitățile de informare a publicului larg. Cel puțin acesta este termenul stabilit în conceptul și strategia de elaborare a sistemului „e-Votare”.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), la 8 septembrie curent, prin modificarea legii bugetului de stat CEC-ului i-au fost alocate resurse financiare suplimentare în sumă de peste 8 milioane de lei, destinate elaborării și lansării acestui sistem.

Astfel, până în prezent, CEC a reușit conform planului de acțiuni să încheie două contracte de prestare a serviciilor cu doi agenți economici, care vor fi antrenați nemijlocit în realizarea acestui scop.

Este vorba de contractele semnate cu întreprinderea „Indrivo” SRL, care va întocmi caietul de sarcini pentru elaborarea soluțiilor tehnice pentru Sistemul Informațional „e-Vot” prin intermediul „e-Voting”. Pentru aceste servicii, compania va primi de la CEC 165 de mii de lei recompensă.

Al doilea contract a fost semnat cu „Priormedia” SRL, companie, care va elabora conceptul campaniei de informare despre Sistemul Informațional de Vot prin internet, pentru care va încasa 120 de mii de lei de la CEC.

Precizăm că, la sistemul de vot prin internet se lucrează din 2021, odată cu numirea noii conducere a CEC.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CEC #e-Votare #sistem #sistem de vot #vot prin internet

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.