Federația ucraineană de fotbal a anunțat miercuri, 27 septembrie curent, că nu va mai lua parte la nicio competiție de fotbal în care sunt prezente echipe ruse, ca urmare a deciziei UEFA de a ridica parțial embargoul asupra fotbalului din Rusia. Forul de fotbal continental a decis revenirea echipelor de fotbal rusești cu jucători sub 17 ani în competițiile europene.

„UAF (Federația ucraineană de fotbal) condamnă cu fermitate decizia UEFA de a permite revenirea echipelor U-17 ale Federației Ruse în competițiile internaționale”, se arată într-un comunicat emis de UAF miercuri.

Federația ucraineană de fotbal consideră că atât UEFA, cât și FIFA, să rămână la deciziile inițiale, care să împiedice cu totul echipele de fotbal ruse să participe în meciuri internaționale.

„UAF (Federația ucraineană de fotbal) confirmă că nu va lua parte la nicio competiție la care vor participa echipa rusești și face apel la federațiile membre UEFA să boicoteze meciurile în care întâlnesc echipe din Federația Rusă. Suntem convinși că adoptarea unor decizii similare, referitoare la revenirea treptată a echipelor ruse în competiții, în mijlocul războiului condus de Rusia împotriva Ucrainei sunt lipsite de temei și nu fac decât să tolereze politica de agresiune dusă de Rusia”, se mai arată în comunicatul de miercuri al UAF.

UEFA a anunţat marți că a decis, de comun acord cu Federaţia Internaţională de Fotbal (FIFA), reintegrarea echipelor Under-17 din Rusia, deoarece „copiii nu trebuie să fie pedepsiţi pentru fapte pentru care adulții sunt singurii responsabili”.

Decizia UEFA intră în vigoare în acest sezon. Comitetul Executiv al organismului european a apreciat ca este „deosebit de regretabil faptul că, din cauza conflictului continuu, o generaţie de jucători minori este privată de dreptul de a nu juca în competiţiile internaţionale de fotbal”.

Meciurile echipelor ruseşti trebuie însă să se dispute „fără drapelul, imnul şi ţinutele oficiale ale Rusiei” şi „în afara teritoriului rus”, a precizat UEFA. UEFA a ridicat parţial embargoul asupra fotbalului rusesc.

În urma unei reuniuni care a avut loc marţi la Limassol, în Cipru, Comitetul Executiv al UEFA a anunţat reintroducerea în competiţiile sale a echipelor de tineret masculin şi feminin din Rusia.

#fotbal #razboi #Rusia #Ucraina #UEFA

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.