Cercetătorii de la Universitatea din California au publicat rezultatele unui nou studiu, în timpul căruia au fost analizate efectele consumului de cafea asupra sănătății inimii.

Rezultatele studiului au fost raportate miercuri, în New England Journal of Medicine, după ce au fost analizate de mai mulți medici și cercetători. În timpul experimentului, 100 de voluntari au fost monitorizați cu ajutorul unor aparate performante, care au înregistrat date despre funcția cardiacă, pașii zilnici, tiparele de somn și glicemia persoanelor implicate.

Voluntarii, majoritatea mai tineri de 40 de ani, au primit, timp de două săptămâni, mesaje text, în care li s-a recomandat să bea sau să evite cafeaua cu cofeină în anumite zile. La finalul studiului, s-a constatat faptul că cei care au consumat cafea nu au avut mai multe episoade zilnice de bătăi suplimentare ale inimii, însă au fost observate mici dovezi ale unui alt tip de bătăi neregulate, numite contracții ventriculare premature.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Se pare că cercetătorii au descoperit astfel de bătăi premature în cazul voluntarilor care au băut două sau mai multe cești de cafea pe zi. De asemenea, s-a descoperit că, după ce au băut cafea, voluntarii au făcut cu 1.000 de pași mai mulți pe zi și au dormit cu aproximativ 36 de minute mai puțin.

Pe de altă parte, nu a existat aproape nicio diferență în ceea ce privește nivelul de zahăr din sânge. Dr. Dave Kao, cardiolog și expert în date de sănătate la University of Colorado School of Medicin, care nu a fost implicat în studiu, a declarat că acest experiment a fost realizat pe un număr mic de persoane și pe o perioadă scurtă de timp, astfel că rezultatele nu se aplică neapărat la populația generală.

Coautorul studiului, Gregory Marcus, cardiolog la University of California, San Francisco, a declarat că, adesea, își sfătuiește pacienții să experimenteze pe cont propriu felul în care îi afectează consumul de cafea și avertizează că efectele pot varia de la o persoană la alta.

#cafea #inima #sanatate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.