Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

Eficiența strategiilor anti-fumat în Republica Moldova. Lecții de la statele nordice și Marea Britanie

16 Nov. 2023, 11:17
 // Categoria: Commercials // Autor:  Realitatea MD
16 Nov. 2023, 11:17 // Commercials //  Realitatea MD

Pe 16 noiembrie, în Republica Moldova este marcată Ziua Națională de renunțare la tutun . Potrivit statisticilor, mai mult de 25% din populația țării fumează, iar în ultimii ani această cifră a crescut. Obiectivul global al Organizației Mondiale a Sănătății și al fiecărei țări participante la Convenția Cadru privind Controlul Tutunului este ca, până în 2040, să reducă numărul fumătorilor până la 5%. De menționat că în lume există deja state care se apropie de acest obiectiv datorită implementării noilor măsuri anti-fumat, transmite infotag.md.

În 2008, Organizația Mondială a Sănătății a introdus un set de măsuri numit MPOWER, orientat spre combaterea globală a consumului de tutun, iar pe 3 februarie 2009, Republica Moldova a ratificat MPOWER în legislația sa. Aceasta constă în furnizarea a șase măsuri strategice către țările vizate, pentru a contracara eficient cererea de nicotină și produse din tutun, stimulând în același timp renunțarea la fumat.

Strategia include monitorizarea consumului de tutun, protejarea oamenilor de fumul de țigară, oferirea de suport în renunțarea la fumat, avertizarea cu privire la riscurile fumatului prin campanii anti-tutun, interzicerea publicității la tutun și creșterea taxelor la produsele din tutun. În ciuda eforturilor de implementare și îmbunătățire a strategiilor MPOWER, Moldova se confruntă cu o creștere a numărului de fumători.

Neurologul Constantin Buceațchi avertizează că fumatul unei țigări pe zi este asociat cu riscuri semnificative pentru sănătate. Pentru bărbați, riscul de a face cardiopatie ischemică este de 53% în cazul celor care fumează o țigară pe zi, comparativ cu cei care fumează 20 de țigări pe zi și vor avea cu siguranță această afecțiune, iar riscul de accident vascular cerebral este de 64%. Totodată, la femeile care fumează câte o țigară pe zi, riscul cardiopatiei ischemice este de 38%.

„Elementul cheie în lupta împotriva consumului de tutun este oferirea de suport pentru renunțarea la fumat. Liniile naționale de asistență pentru renunțarea la fumat și liniile gratuite au avut un rol important în susținerea celor care încearcă să renunțe la acest viciu. Studiile arată că terapia de substituție a nicotinei, consilierea și mesajele de avertizare obțin rezultate promițătoare în acest sens”, a declarat specialistul.

Obiectivul global al Organizației Mondiale a Sănătății și al fiecărei țări participante la Convenția Cadru privind Controlul Tutunului este ca, până în 2040, să reducă numărul fumătorilor până la 5%. Cu toate acestea, cele mai aproape de acest obiectiv nu sunt țările cu cel mai înalt nivel de implementare a MPOWER, ci statele precum Suedia și Norvegia, unde rata fumătorilor era în 2021 de 8% și, respectiv, 10%.

„Pe lângă strategiile clasice, în aceste țări se obișnuiește să se consume tutunul de mestecat (snus). Potrivit agenției FDA, dovezile științifice existente arată că consumul exclusiv al snusului reduce semnificativ prejudiciile și riscul apariției bolilor asociate fumatului”, a mai subliniat Constantin Buceațchi.

Următoarea țară care, cel mai probabil, va atinge rata de 5% de fumători este Marea Britanie. În 2021, rata fumătorilor în această țară era de 13,3%, chiar dacă încă din 2012, prevalența fumatului era de 28%. Mai mult, Marea Britanie își propune să atingă obiectivul de 5% mai devreme, până în 2030. Astfel, începând cu 2012, a fost lansat un program care încurajează fumătorii să treacă la sistemele electronice de livrare a nicotinei. Ministerul Sănătății din Marea Britanie a ajuns la concluzia că persoanele care utilizează produse din tutun fără fum sunt cu 90% mai puțin expuse substanțelor nocive decât fumătorii.

Înțelegerea motivelor care stau la baza reducerii consumului de tutun sau chiar a renunțării la fumat poate contribui la elaborarea politicilor în domeniul controlului consumului de tutun. Un studiu privind eficacitatea MPOWER în perioada 2019-2020 arată că cele mai eficiente politici MPOWER în cele 20 de țări au fost: Protect (Protecție) ameliorarea sănătății (85%), economia de bani (65%), presiunea din partea familiei (19%). Și doar într-o singură țară (Australia), măsura cea mai eficientă a fost – Raise (Creșterea taxelor). O situație similară se atestă și în Moldova: în fiecare an, guvernul se concentrează din ce în ce mai mult pe această strategie. Într-un final, ajungem la concluzia că abordarea și măsurile sunt similare, însă eficacitatea este individuală de la o țară la alta.

Neurologul Constantin Buceațchi a mai precizat că pachetul de măsuri MPOWER a avut un rol semnificativ în eforturile globale de combatere a consumului de tutun. Cu toate acestea, provocările încă persistă, iar corelația dintre măsurile MPOWER și mentalitatea, naționalitatea și motivația pentru renunțarea la fumat necesită o îmbunătățire continuă a abordării și aplicarea unor practici pozitive suplimentare, precum cele din țările nordice sau Marea Britanie. Identificarea unui echilibru între politicile complexe și motivațiile individuale are o importanță decisivă în crearea unui viitor fără fum.

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 18:20
 // Categoria: Societate // Autor:  Daniela Baranovschi
19 Nov. 2026, 18:20 // Societate //  Daniela Baranovschi

Pacienții ar putea face mai multe analize fără să plătească din propriul buzunar, iar cei care au nevoie de operații de cataractă ar urma să aștepte aproximativ opt luni, în loc de un an. În plus, mai multe persoane vor putea beneficia de îngrijiri medicale acasă, iar programele de depistare timpurie a bolilor vor fi extinse. Schimbările sunt prevăzute pentru 2027 în bugetul asigurărilor medicale, aprobat de Guvern.

Una dintre cele mai importante modificări ține de prevenirea bolilor. Anul viitor, 83.000 de persoane ar urma să fie examinate în programele de screening, de aproape trei ori mai multe decât în 2026, când au fost incluse aproximativ 29.000 de persoane. Pentru aceste servicii, fondurile vor crește cu 78,5%.

Femeile cu vârste între 35 și 50 de ani vor putea face treptat testul HPV, care ajută la depistarea infecției ce poate duce la cancer de col uterin. Pentru celelalte grupe de vârstă va fi păstrată metoda actuală, citologia. Vor fi extinse și testele pentru depistarea cancerului colorectal și mamar, precum și examinările pulmonare pentru persoanele din sate care prezintă risc de tuberculoză.

Tot pentru prevenirea bolilor sunt prevăzute aproximativ 287.000 de doze de vaccin împotriva rabiei, gripei, hepatitei B și infecției meningococice. În același timp, statul va prelua treptat din bugetul național finanțarea programelor de prevenire a HIV și tuberculozei, pentru ca serviciile să nu fie întrerupte odată cu reducerea sprijinului oferit de Fondul Global.

O altă schimbare va fi la medicul de familie. Acesta va putea prescrie cu 4,3 milioane mai multe analize și investigații achitate prin asigurarea medicală. În plus, în ambulatoriu, adică în serviciile medicale oferite fără internare, vor fi disponibile alte 729.000 de investigații. Pentru pacienți, asta ar putea însemna mai puține drumuri la spitalele raionale sau la Chișinău și mai puține analize plătite din propriul buzunar.

Medicul de familie va putea solicita și consultații la distanță de la specialiști. Totodată, serviciile de ftiziopneumologie, care se ocupă de bolile pulmonare, și cele de asistență oncologică vor fi extinse la nivelul asistenței medicale primare. Vor fi dezvoltate și serviciile comunitare de sănătate mintală, precum și cele de intervenție timpurie pentru copii, inclusiv pentru cei cu tulburări din spectrul autist. Aproape o treime dintre vizitele la medicul de familie vor fi dedicate prevenirii bolilor.

Pentru persoanele care au nevoie de operații, bugetul prevede mai multe intervenții și o perioadă mai scurtă de așteptare. În cazul cataractei, pacienții ar urma să aștepte aproximativ opt luni, față de un an în prezent. Sunt planificate 17.424 de operații, cu 1.373 mai multe decât în 2026. Vor crește și numărul protezărilor de șold și genunchi, până la 8.120 de intervenții.

Lista operațiilor va fi stabilită în funcție de numărul real de pacienți care așteaptă intervenția. În plus, investigațiile necesare înainte de operație vor fi contractate separat de CNAM, astfel încât lipsa acestora să nu întârzie intervenția. Va fi extinsă și chirurgia de zi: pacientul va putea fi operat și externat în aceeași zi, fără să rămână internat peste noapte.

Pacienții cu cancer vor avea acces la mai multe investigații, inclusiv tomografii și rezonanță magnetică. Pentru 2027 sunt prevăzute peste 730.000 de investigații de înaltă performanță, cu prioritate pentru depistarea cancerului la copii și adulți. Va fi extins accesul la radioterapie și la medicamente costisitoare administrate în staționarul de zi. De asemenea, lista medicamentelor finanțate va include două preparate inovative noi.

Pentru tratamentul bolilor cronice în spitale sunt planificate aproximativ 77.000 de cazuri, cu peste 4.600 mai multe decât în acest an. Serviciul de ambulanță va primi cu 10,3% mai mulți bani, inclusiv 30 de milioane de lei pentru ca serviciile de urgență să fie mai accesibile atât persoanelor asigurate, cât și celor neasigurate.

Mai multe persoane vor primi și îngrijiri medicale acasă. Numărul beneficiarilor ar urma să ajungă la aproximativ 3.700, de două ori mai mult decât în prezent. Pentru aceștia sunt planificate circa 86.000 de vizite. Vor crește și serviciile pentru bolnavii aflați în stadii avansate ale unor boli: sunt prevăzute aproximativ 99.000 de zile de îngrijire paliativă în spitale și peste 23.000 de vizite la domiciliu.

Medicamentele compensate vor ajunge la aproximativ 700.000 de persoane, iar dispozitivele medicale compensate, la circa 110.000 de beneficiari.

Bugetul pentru 2027 prevede și salarii cu 10% mai mari pentru angajații instituțiilor medicale publice incluse în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Majorarea îi vizează și pe medicii rezidenți. Totodată, 100 de milioane de lei vor fi alocate, prin concurs, pentru reparații și dotări în centrele de sănătate, iar alte 300 de milioane de lei vor fi folosite pentru reparații capitale și echipamente în șapte spitale și institute republicane.

Prima de asigurare medicală în sumă fixă va rămâne de 12.636 de lei. Se păstrează și reducerea de 75% pentru categoriile prevăzute de lege care achită prima în termen.

În total, fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală vor ajunge la 21,3 miliarde de lei, cu 2,1 miliarde de lei mai mult decât în 2026. Proiectul a fost aprobat de Guvern și urmează să fie transmis Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!