În continuare sunt necesare eforturi în procesul de pregătire pentru aderarea la UE, dar și pentru debursarea celei de-a doua tranșe din 145 de milioane de euro drept asistență macrofinanciară pentru Republica Moldova. Cel puțin aceasta a dat de înțeles comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, la un briefing de presă susținut joi seara, 6 iulie curent, la Chișinău, împreună cu prim-ministrul Dorin Recean. Nu s-au oferit detalii publice despre lista acțiunilor care trebuie întreprinse „rapid”, astfel încât asta să se întâmple până la sfârșitul anului.

„Am discutat despre cele 9 condiționalități și că trei dintre ele sunt finalizate. Mai avem de lucru. Sunt altele trei la care avem și mai mult de lucru. Am discutat despre asistența macrofinanciară, am mulțumit pentru bugetul suplimentar alocat în acest an. De asemenea, am discutat despre diferite recomandări ca asistența macrofinanciară să poată să fie utilizată și mai eficient, în așa fel încât să ne putem ajusta reglementărilor europene, dar și să putem să susținem economia noastră.

Dezvoltarea economică este prioritatea Republicii Moldova și a Guvernului. Am discutat diferite aspecte despre comerț și export în UE. Am apreciat faptul că avem o deschidere pentru liberalizarea în continuare a comerțului cu UE, ceea ce creează oportunități și pentru investiții străine, și pentru creșterea volumului de exporturi a produselor din Republica Moldova. Noi vrem să diversificăm produsele pe care le exportăm în UE.

Am analizat și oportunitățile legate de reducerea tarifului la roaming între RM și UE. Asta trebuie să ne dea un impuls pentru comerț, pentru schimburile sociale și comerciale. Eu am exprimat interesul din punctul de vedere al RM de a fi inclus în exercițiul programelor de reformă economică. Asta este necesar pentru ca noi să ne consolidăm capacitățile de a stimula economia. Cea mai bună formă este un loc de muncă bine plătit. Vă mulțumesc pentru implicarea personală în susținerea RM”, a declarat Dorin Recean.

Paolo Gentiloni a confirmat că a avut loc o conversație cu privire la situația economică din țară și următorii pași în legătură cu sprijinul UE. „Noi cunoaștem că Republica Moldova s-a confruntat cu o provocare imensă în ultimii 2 ani: a avut loc pandemia și a fost o provocare comună, după care criza energetică și transformarea acesteia în armă de către Rusia, impactul războiului, consecințele acestuia în sensul refugiaților. Eu cred că RM și conducerea acesteia a fost capabilă să facă acest lucru clar pentru comunitatea internațională, nu doar pentru UE – modul în care țara face față acestor șocuri cumulative. Acestea au fost abordate. Noi suntem mândri să contribuim prin 295 de milioane de euro în formă de asistenșă macrofinanciară anul trecut și anul acesta. Voiam să recunosc și faptul că aceste eforturi au avut loc în paralel cu reformele ambițioase ale autorităților. Este impresionant că, în contextul în care suntem încă în situația în care ne confruntăm cu continuarea acestui război și în toate aceste crize, Republica Moldova a reușit să dovedească că este o țară mică cu o inimă mare”.

„Condițiile asupra cărora am convenit vor consolida securitatea energetică, vor îmbunătăți mediul de afaceri, vor sprijini lupta împotriva corupției promovând supremația legii și guvernanța în sectorul public. Acțiunile discutate sunt foarte importante în pregătirea pentru aderarea Republicii Moldova la UE ș corespund cu cele 9 recomandări înaintate de către Comisia Europeană. Unele deja au fost îndeplinite pozitiv, altele necesită angajament adițional. Noi așteptăm acțiuni rapide în vederea angajării în domeniul politicilor și în ce privește în mod specific asistența macrofinanciară, ceea ce ne va permite nouă să debursăm cea de-a doua tranșă din cele 145 de milioane care urmau să fie alocate în formă de două tranșe până la sfârșitul anului curent”, a adăugat oficialul european, specificând că „avem o cale paralelă și conectată”.

#asistenta macrofinanciara #Dorin Recean #Paolo Gentiloni #Republica Moldova #UE

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.