Elveția a aprobat prin referendum o nouă lege a donatorilor de organe. Modificarea de legislație a fost aprobată de 60% dintre votanți. Astfel, oricine poate deveni un potențial donator după moarte, cu excepția cazurilor în care persoana își exprimă explicit dezacordul în timpul vieții, relatează The Guardian.

Până acum în Elveia transplantul de la o persoană care a murit se poate face doar dacă aceasta și-a dat acordul pe când era încă în viață.

La sfârșitul lui 2021, peste 1.400 de pacienți așteptau un transplant în Elveția, o țară de aproximativ 8,6 milioane de locuitori. Anul trecut, 166 de persoane decedate și-au donat organele în Elveția, și un total de 484 de organe au fost transplantate. Totuși, 72 de persoane au murit în 2021, în timp ce se aflau pe o listă de așteptare pentru un transplant.

„Populația ne-a arătat că este pregătită să acorde o șansă oamenilor care se află pe o listă de așteptare”, a spus directorul Swisstransplant, Franz Immer.

Noua legislație se aplică doar persoanelor de peste 16 ani. Doar persoanele care mor într-o secție de terapie intensivă pot fi donatori post-mortem, iar doi medici trebuie să confirme decesul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Elvetia #referendum #transplant

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.