Rusia a refuzat duminică să negocieze cu privire la posibilitatea eliberării combatanţilor ucraineni ai batalionului naţionalist Azov, baricadaţi de mai multe săptămâni în tunelurile combinatului siderurgic Azovstal. Despre acest lucru a scris pe canalul său Telegram, Vladimir Medinski, care este negociatorul şef al Rusiei. Partea rusă i-a calificat pe militarii blocați în Azovstal drept „criminali de război”, relatează EFE.

„A face din criminalii de război ai Azov obiectul unor negocieri politice este o blasfemie faţă de istoria anului 1941, când Germania nazistă a invadat Uniunea Sovietică”, a declarat Vladimir Medinski.

Combatanţii Azov, susţine oficialul rus, repetând narativul Kremlinului, „au târât sute de civili în tuneluri, luându-i ca ostatici. Au propus schimbarea ostaticilor civili pe hrană şi medicamente şi au împuşcat în spate ostatici şi civili din ţara lor”.

De fapt, după cum susţin observatori ucraineni şi chiar jurnalişti ruşi, precum Iulia Latânina, civilii din Mariupol s-au refugiat în combinatul siderurgic Azovstal, pentru că în primele săptămâni ale războiului era un loc sigur în faţa bombelor în rachetelor ruseşti, pentru ca apoi forţele ruse să înceapă să bombardeze oţelăria.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Situația de la Azovstal

După evacuarea civililor din Azovstal din Mariupol, trupele ruse își continuă încercările de a pune mâna pe uzina pe care o apără soldații ucraineni. Ocupanții efectuează lovituri cu rachete și bombe pe teritoriul uzinei și efectuează operațiuni de asalt cu ajutorul artileriei și tancurilor.

Pe 11 mai, viceprim-ministrul Irina Vereșciuk a spus că încă o mie de luptători ar putea fi pe teritoriul Azovstal, jumătate dintre ei răniți grav.

Iar, pe 13 mai, președintele Vladimir Zelenski a menționat că Ucraina oferă Rusiei diverse mecanisme pentru scoaterea soldaților ucraineni din uzina Azovstal, iar președintele Finlandei va vorbi despre asta cu președintele rus Putin. Este vorba despre salvarea celor vii și îndepărtarea cadavrelor morților. Drept urmare, conversația nu a dat niciun rezultat vizibil cu privire la această problemă.

NOTĂ: În contextul condițiilor de război, este imposibil de verificat veridicitatea declarațiilor părților implicate în conflict!

#Azov #Azovstal #batalionul Azov #Medinski #războiul din Ucraina #Rusia

Statele Unite ale Americii au impus Curții Penale Internaționale (CPI), cu sediul la Haga, sancțiuni în urma cărora ”capacitatea acestei instanțe de a acționa împotriva SUA va fi paralizată”, a anunțat vineri, 9 octombrie, Marco Rubio, secretarul de stat american.

Acesta a denunțat demersurile Curții de a-i urmări penal pe cetățenii americani, dar și pe ”agenții Poliției de frontieră (din SUA) și pe liderii aleși”, scrie Antena3.ro. Anunțul sancțiunilor americane la adresa CPI vine în ziua în care Comitetul Nobel i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace unei foste judecătoare a acestei instanțe, Navanethem ”Navi” Pillay, în vârstă de 85 de ani, de origine indiană.

Desemnarea lui Pillay a stârnit nu doar frustrare la Washington, unde președintele Trump a repetat neobosit că premiul i s-ar cuveni, pentru că ar fi ”rezolvat” opt războaie, ci și furie în Israel, în contextul în care fosta judecătoare a condus o Comisie ce a conchis că statul evreu a comis patru acte de genocid în Gaza.

„De decenii, atât republicanii, cât și democrații au respins ideea că Tribunalul Penal Internațional ar avea vreo autoritate de a-i urmări penal pe cetățenii americani, pe militarii sau pe liderii politici ai SUA, întrucât America nu a aderat niciodată la această instanță. Nu avem nevoie de acea curte și nici nu o dorim. Însă acum, globaliștii aflați peste Ocean nu dau doi bani pe ceea ce credeți dumneavoastră.

Ei vor ca această Curte Penală Internațională să-și extindă sfera de acțiune, inclusiv prin urmărirea penală a cetățenilor și militarilor americani care își apără țara. Vor să-i urmărească penal pe agenții Poliției de Frontieră care protejează granițele națiunii noastre și pe liderii noștri aleși care asigură securitatea națională. Vor mai multă putere și o doresc cu prețul suveranității noastre ca națiune”, a spus Rubio.

Sursa citată scrie că liderul american nu va permite niciodată Curții Penale Internaționale să-i urmărească penal pe americani.

„Tocmai de aceea, astăzi, Statele Unite impun sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale. Vom interzice tranzacțiile cu această instanță care acționează arbitrar, tăindu-i resursele și paralizându-i capacitatea de a acționa împotriva noastră”, a mai spus Rubio.

Marco Rubio: Fie CPI pune capăt amenințărilor la adresa americanilor, fie punem noi capăt CPI

„Mesajul nostru este clar: Statele Unite și poporul american nu se supun jurisdicției acestei CPI ilegitime. Ambele partide (din SUA, n.r.) sunt de acord în această privință. Însă doar președintele Trump are hotărârea de a lua măsurile necesare pentru a pune capăt acestei amenințări, pentru totdeauna. Fie CPI renunță la amenințări, fie noi vom pune capăt existenței CPI. Ne așteptăm ca aliații noștri – dintre care mulți fac parte din CPI și se bazează pe militarii americani pentru propria apărare – să tempereze această instanță care acționează abuziv.

În caz contrar, Statele Unite își vor continua campania de destructurare a CPI, bucată cu bucată, până când americanii nu vor mai fi amenințați”, a spus Marco Rubio într-un mesaj difuzat pe X.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Curtea Penală Internațională a reacționat, vineri, la anunțul sancțiunilor impuse de Statele Unite și a transmis că acestea constituie un atac la adresa dreptului internațional, avertizând, totodată, că ”istoria va judeca acest moment”.

Sancțiunile SUA reprezintă ”un atac la adresa statului de drept și a fundamentelor ordinii juridice internaționale, care subminează principiul fundamental conform căruia nimeni nu este mai presus de lege”, a precizat instanța internațională într-un comunicat.

CPI a acuzat că aceste măsuri au drept scop intimidarea personalului său și perturbarea activității sale.

„Curtea va continua să își îndeplinească pe deplin mandatul, cu independență și imparțialitate depline, acționând exclusiv pe baza legii și a probelor, în sprijinul nenumăratelor victime ale unor crime grave”, a anunțat președinta CPI, Tomoko Akane.

Curtea a cerut celor 125 de state membre să o susțină, afirmând că soarta sa „depinde acum și de statele care au creat-o”.

„Generațiile viitoare, în special victimele atrocităților în masă, se vor întreba cum am reacționat atunci când o instituție creată pentru a le proteja a fost vizată”, a avertizat CPI.

#Curtea Penală Internaţională #sanctiuni #SUA