În primăvara anului 2006, Republica Moldova s-a confruntat cu un șoc economic și diplomatic. Federația Rusă a instituit embargoul asupra vinurilor moldovenești, invocând motive de siguranță alimentară. Interdicția a afectat comerțul cu vin, deoarece aproape 80% din loturi erau exportate pe piața rusă.

Decizia radicală a Rusiei din 2006 a cauzat pierderi mari producătorilor, în schimb a devenit o premisă pentru orientarea spre piața europeană. În prezent vinurile moldovenești sunt recunoscute la nivel internațional și sunt premiate la concursuri prestigioase, transmite IPN.

Interzicerea importului de vinuri moldovenești a fost anunțată pe 27 martie 2006 de către Ghenadi Onișcenko, șeful serviciului rus pentru protecția consumatorului. Motivul deciziei a fost „calitatea nesatisfăcătoare” a vinului, în care ar fi fost depistate metale grele și pesticide. Autoritățile de la Chișinău au prezentat probe de vin, care dezmințeau acuzațiile, și au calificat embargoul „șantaj economic”, o măsură politică, menită să pedepsească Moldova pentru orientarea pro-europeană și criticile la adresa prezenței ruse în regiunea transnistreană.

În septembrie 2013, cu doar câteva luni înainte ca Moldova să semneze acordul de asociere cu Uniunea Europeană, Rusia a impus un nou embargo asupra vinurilor. Numai în anul 2014, pierderile vinificatorilor moldoveni au depășit 2 milioane de euro.

La inițiativa Comisiei Europene, Moldova a început să exporte vin în țările UE. Producătorii au pornit investițiile în modernizarea tehnologiilor de producere, pentru a corespunde standardelor de pe piața europeană. În 2013, Moldova a lansat brandul național „Wine of Moldova”.

Ponderea exporturilor de vin către UE a crescut de la 15% în 2014 la peste 60% în 2022, în timp ce exporturile către Rusia nici nu ajungeau la 10%.

Astfel, criza s-a transformat în oportunitate istorică. După 19 ani de la embargoul impus de Rusia, Moldova și-a dezvoltat imaginea de producător de vinuri calitative și a devenit cunoscută pentru soiurile autohtone.

În prezent, vinul moldovenesc este apreciat la renumite concursuri internaționale și este premiat cu sute de medalii. Numeroase festivaluri, în special Ziua Națională a Vinului, adună mii de turiști în Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#campanie IPN #embargou #Moldova #Rusia

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.