Un judecător, căruia i se incriminează săvârșirea infracțiunii prelungită de fals în declarații prin includerea intenționată a unor date incomplete și neincluderea intenționată a unor date în declarația de avere și interese personale, a fost trimis pe banca acuzaților.

Potrivit unui comunicat emis de Procuratura Anticorupție (PA), cauza penală a fost inițiată în luna ianuarie curent de către Procurorul General, iar potrivit materialelor acumulate, s-a stabilit că judecătorul, având calitatea de persoană cu funcție de demnitate publică și fiind obligat să depună declarația de avere și interese personale, ar fi comis falsul în declarații, în următoarele circumstanțe:

„În anul 2019, acesta nu ar fi inclus în declarația de avere și interese personale venitul în sumă de 120 000 de euro, obținut din vânzarea unui apartament din municipiul Chișinău, indicând doar suma de 1 364 783 de lei (echivalentul a 70 000 de euro).

Totodată, venitul obținut în sumă de 120 000 de euro ar fi fost oferit de către învinuit, sub formă de împrumut, unei persoane fizice, fără ca acordarea acestuia să fie declarată.

De asemenea, în același an (2019), judecătorul nu a declarat posesia unui automobil de model Mercedes GLE, care nu a fost inclus în declarațiile de avere nici în anii următori. În anul 2021, acesta din nou nu ar fi declarat împrumutul acordat, precum nici venitul obținut din vânzarea unui automobil, în sumă de 300 000 de lei, și suma de 20 000 de euro provenită din restituirea parțială a împrumutului acordat în anul 2019.

Pentru perioada 2020–2023, judecătorul nu a indicat în declarațiile de avere datoria persoanei fizice existentă la acea dată, în sumă de 85.658,46 euro”, se arată în comunicatul emis de PA.

Învinuitul nu și-a recunoscut vinovăția, iar cauza penală în privința acestuia a fost expediată pentru examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru infracțiunea comisă legea prevede o pedeapsă cu amendă în mărime de la 25 500 la 30 000 de lei sau cu închisoare de până la 1 an, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fals in declaratii #judecator #Procuratura Anticoruptie.

Densitatea osoasă poate scădea odată cu înaintarea în vârstă, după menopauză, dar și în cazul persoanelor care nu fac suficiente exerciții de forță. Ceea ce se știe mai puțin este că și anumite medicamente pot fragiliza oasele și pot crește riscul de fracturi, scrie hotnews.ro.

Osteoporoza, afecțiunea asociată cu scăderea densității osoase și un risc crescut de fracturi, frecvent întâlnită la femeile de peste 50 de ani, poate apărea și la persoane mai tinere, inclusiv ca urmare a administrării anumitor medicamente. Unele tratamente pot accelera pierderea de masă osoasă, pot afecta formarea de os nou sau pot modifica absorbția și metabolismul calciului și al vitaminei D.

Este important să cunoaștem acest efect secundar al unor medicamente și să monitorizăm sănătatea oaselor pe parcursul tratamentului. „Atunci când înțelegem consecințele pe care un medicament le are asupra sistemului osos, putem lua măsuri concrete pentru a ne proteja sănătatea oaselor, continuând în același timp o terapie care poate fi salvatoare de vieți”, explică Natasha Trentacosta, chirurg ortoped la Cedars-Sinai în Los Angeles, citată de publicația americană „The Washington Post”.

Corticosteroizii orali scad inflamația, dar și densitatea osoasă

Corticosteroizii, cum este de pildă prednisonul, sunt utilizați pentru a reduce inflamația din corp. Sunt prescriși pentru mai multe patologii, mai ales autoimune, de exemplu lupus, dar și pentru astm, alergii severe sau afecțiuni musculoscheletale cum ar fi tendinita.

Corticosteroizii pot afecta sănătatea oaselor prin mai multe mecanisme. Aceștia favorizează resorbția osoasă, procesul prin care țesutul osos este descompus, și reduc activitatea celulelor responsabile de formarea osului nou. De asemenea, pot influența metabolismul calciului. În cazul administrării prelungite, aceste modificări pot duce la osteoporoză indusă de glucocorticoizi.

Riscul de fracturi crește odată cu doza și durata tratamentului, iar pierderea de masă osoasă poate începe încă din primele luni. Potrivit ghidului Colegiului American de Reumatologie, persoanele care urmează un tratament cu corticosteroizi în doze de cel puțin 2,5 mg de prednison pe zi sau echivalent, pentru mai mult de trei luni, ar trebui să beneficieze de o evaluare a riscului de fractură. Aceasta poate include măsurarea densității osoase prin osteodensitometrie DEXA, astfel încât medicul să poată recomanda din timp măsuri de prevenție.

Antidepresivele folosite și pentru anxietate, asociate cu un risc mai mare de fracturi

Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), medicamente prescrise frecvent pentru depresie și tulburări de anxietate, au fost asociați în unele studii cu o densitate osoasă mai scăzută și cu un risc crescut de fracturi.

Mecanismele nu sunt pe deplin înțelese. Cercetătorii investighează inclusiv posibilitatea ca serotonina să influențeze activitatea celulelor implicate în formarea și remodelarea țesutului osos. Totuși, nu este clar în ce măsură riscul observat este determinat de medicamente sau de alți factori asociați depresiei și stării generale de sănătate.

Medicamentele antiepileptice

Medicația antiepileptică, respectiv cu unele anticonvulsivante, este prescrisă în special pentru a preveni declanșarea crizelor, dar sunt situații în care medicii le recomandă pentru tulburare bipolară sau migrene.

În special antiepilepticele utilizate de mai mult timp pot influența metabolismul vitaminei D și al calciului. Fenobarbitalul, fenitoina și carbamazepina se numără printre tratamentele asociate cu un risc crescut de pierdere a masei osoase. Efectele nu sunt însă identice pentru toate anticonvulsivantele, iar riscul depinde inclusiv de durata administrării și de alți factori individuali.

Tratamentul pentru cancer de prostată

Terapia de privare de androgeni, folosită în tratarea cancerului de prostată, are rolul de a scădea nivelul de testosteron, hormonul care „hrănește” celulele canceroase. Chiar dacă acțiunea medicamentelor inhibă dezvoltarea tumorilor, scăderea nivelului de testosteron din sânge poate duce la scăderea densității oaselor, riscul de fracturi fiind crescut.

Din acest motiv, ghidurile medicale recomandă evaluarea densității osoase înaintea începerii tratamentului de lungă durată și monitorizarea sănătății oaselor pe parcursul terapiei. În funcție de riscul individual de fractură, medicul poate recomanda și tratamente pentru prevenirea pierderii de masă osoasă.

Tratamentul pentru cancerul de sân

Inhibitorii de aromatază, cum sunt anastrozolul, letrozolul sau exemestanul, folosiți în tratarea cancerului de sân, pot scădea densitatea osoasă și pot crește riscul de fracturi osoase. De regulă, sunt recomandați pe o perioadă îndelungată, care se întinde de la 5 la 10 ani, durata tratamentului depinzând de tipul specific de cancer și de particularitățile pacientelor.

Aceste medicamente blochează acțiunea aromatazei, o enzimă implicată în producerea estrogenului. Scăderea nivelului acestui hormon poate accelera pierderea de masă osoasă, în special la femeile aflate la postmenopauză, crescând riscul de osteoporoză și fracturi. Riscul variază însă de la o pacientă la alta și depinde inclusiv de densitatea osoasă inițială și de durata tratamentului.

Potrivit studiilor, cu cât tratamentul este mai lung, cu atât riscurile pentru pacientă sunt mai mari. În cazul femeilor care sunt deja la postmenopauză riscurile sunt considerabil crescute, arată cercetările.

Ce pot face persoanele care iau medicamente cu efect nociv pentru oase

Unele medicamente pot crește, într-adevăr, riscul de osteoporoză, iar pacienții care urmează astfel de tratamente trebuie să-și monitorizeze mai bine sănătatea osoasă. Medicii recomandă evaluarea riscului de fractură, mai ales în cazul tratamentelor de lungă durată. În funcție de vârstă, istoricul medical și medicamentele administrate, poate fi necesară o osteodensitometrie DEXA, investigație care măsoară densitatea minerală osoasă și ajută la identificarea persoanelor cu risc crescut de fracturi.

Exercițiile fizice care solicită oasele, inclusiv antrenamentele de forță, aportul adecvat de calciu și de vitamina D, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool pot contribui la menținerea sănătății osoase. În cazul persoanelor cu risc crescut, medicul poate recomanda și tratamente specifice pentru prevenirea fracturilor.