Legea pentru eolienele offshore din România ar putea intra în vigoare în martie anul viitor, primul megawatt din Marea Neagră în acest sistem urmând să fie produs în 2032, a afirmat joi, 21 decembrie curent, ministrul român al Energiei, Sebastian Buruduja. Proiectul de lege pentru exploatarea energiei eoliene în Marea Neagră a fost aprobat de Executiv şi este parte dintr-un jalon PNRR aferent Ministerului Energiei.

„Proiectul va merge către dezbaterea parlamentară la începutul sesiunii viitoare. Am solicitat procedură de urgenţă. Domnul prim-ministru a fost de acord, aşadar, în 30 de zile după 1 februarie ar trebui să avem legea pentru exploatarea energiei eoliene în Marea Neagră. România este prima ţară de la Marea Neagră care face un astfel de demers şi care va avea acest cadru legislativ. Pentru România înseamnă promovarea energiei verzi, promovarea unei energii sigure în cadrul paradigmei de independenţă energetică la care România aspiră, înseamnă totodată posibilitatea exploatării unui potenţial realmente impresionant în Marea Neagră”, a explicat ministrul Energiei al României.

Burduja a arătat că, potrivit studiilor Băncii Mondiale, „ar putea fi vorba de 76 de gigawaţi în Marea Neagră putere instalată, din care (…) probabil până în 20 de gigawaţi pe platforme fixe”.

„Aceste platforme fixe beneficiază de costuri cam cu 30% mai mici decât platformele plutitoare pentru centralele eoliene, Marea Neagră având această caracteristică – o adâncime destul de redusă pentru o distanţă mare faţă de ţărm şi evităm astfel problemele legate de afectarea turismului, aşa cum s-a întâmplat în alte state, inclusiv în Europa şi putem exploata această formă de energie verde”, a explicat ministrul.

Conform calendarului, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a legii, Ministerul Energiei va demara un studiu de specialitate în baza căruia se va pregăti procedura de concesiune şi activităţile de explorare, construcţie a centralelor electrice eoliene offshore şi exploatare a acestora.

Investiții de miliarde de euro

Astfel vor fi stabilite perimetrele maritime pe care Ministerul Energiei le va concesiona, ţinând cont de potenţialul eolian al acestora şi de restricţii.

„Vorbim de investiţii de miliarde de euro când vorbim de energie eoliană offshore”, a completat ministrul. El a spus că, în elaborarea acestei legi, specialiştii din Ministerul Energiei s-au consultat inclusiv cu Departamentul de Stat din SUA, dar şi cu alte state europene, precum Olanda.

Ministerul Energiei va fi autoritatea responsabilă de managementul procedurii de concesiune, a precizat Burduja, iar actuala Autoritate competentă de reglementare a operaţiunilor petroliere offshore se va reorganiza şi se va numi Autoritatea competentă de reglementare a operaţiunilor offshore şi va fi responsabilă de acordarea aprobărilor de dezvoltare, echivalentul autorizaţiei de construire.

Potrivit calendarului, a adăugat Sebastian Burduja, în 2032 va fi produs primul megawatt de energie eoliană din Marea Neagră în sistemul energetic naţional.

„Forma adoptată de Guvernul României este una care încurajează investiţiile private şi care va permite României să aibă o energie mai sigură, mai competitivă şi mai verde”, a afirmat Sebastian Burduja.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#eoliene #Marea Neagra #Romania

Guvernul Franței a luat în calcul blocarea rețelelor sociale în timpul protestelor care au avut loc sâmbăta trecută, potrivit Antena3 cu referire la Politico. În acest sens, autoritățile de la Paris au purtat discuții cu operatorii de telecomunicații pentru a identifica modalități de restricționare a accesului la platformele de socializare.

În săptămâna premergătoare datei de 24 octombrie, Ministerul de Interne francez a luat legătura cu operatorii de telecomunicații pentru a explora modalități de a restricționa accesul la rețelele sociale, chiar și la internetul mobil, în anumite zone, cu scopul de a împiedica coordonarea celor care provocau tulburări.

Demersul a culminat cu o solicitare directă a prim-ministrului Sébastien Lecornu către operatorii francezi de telecomunicații, prin care le cerea să fie pregătiți să blocheze accesul la TikTok, Instagram, Snapchat și X. Această cerere apare într-o scrisoare dezvăluită de publicația digitală franceză Blast, care a relatat prima despre solicitarea guvernului.

Oficiali din cabinetul lui Lecornu, din Ministerul Tehnologiei și din Ministerul de Interne nu au negat această măsură și nici existența scrisorii.

Ce a vrut guvernul francez să blocheze

Guvernul se temea că scenele de violență din 17 octombrie s-ar putea repeta sau amplifica în weekendul următor, o îngrijorare care nu s-a adeverit, întrucât pe 24 octombrie s-au înregistrat mult mai puține incidente.

„Ceea ce urmăreau, în primul rând, era blocarea canalelor de comunicare prin care bandele se pot întâlni și organiza”, a declarat un angajat al unui furnizor de servicii de telecomunicații, care a solicitat anonimatul pentru a putea vorbi liber.

O astfel de măsură ar fi împiedicat, însă, și comunicarea protestatarilor pașnici. Potrivit surselor citate, blocarea accesului la rețelele de socializare într-o zonă delimitată, cum ar fi un anumit cartier, nu este posibilă din punct de vedere tehnic, în timp ce întreruperea accesului la internetul mobil ar cauza perturbări majore în cazul altor servicii esențiale, precum plățile mobile, sistemele de supraveghere și comunicațiile de urgență.

Guvernul a luat în considerare și o soluție mai puțin radicală, care ar dezactiva funcțiile de afișare a geolocalizării „pentru a preveni, de exemplu, adunările unor persoane care nu se cunosc între ele”, potrivit oficialului din cadrul cabinetului prim-ministrului.

În Parlament sunt discutate și alte limitări privind accesul la rețelele de socializare, în cadrul dezbaterilor pe marginea așa-numitului proiect de lege „cine strică, plătește” („who breaks pays”); acesta ar impune răspunderea financiară a persoanelor care au participat „în mod conștient” la revolte – indiferent dacă acestea au provocat sau nu, în mod direct, distrugeri de bunuri.

Același proiect de lege ar obliga platformele să elimine, în termen de 24 de ore, conținutul care incită la agresiuni fizice sau sexuale, furturi, distrugeri sau deteriorări de bunuri, „atunci când un astfel de conținut este de natură să provoace o perturbare gravă a ordinii publice”, și, în termen de o oră, conținutul care îndeamnă la insurecție.

De asemenea, alți parlamentari propun măsuri care variază de la monitorizarea celor care provoacă tulburări, prin intermediul supravegherii video bazate pe algoritmi, până la sancționarea platformelor de comerț online care nu reușesc să prevină vânzarea de bunuri furate.