Curs valutar
  • EUR
    20.1616
    0.1577%
  • USD
    18.1049
    0.8788%
  • RUB
    0.2185
    0.8238%
  • RON
    3.7719
    0.1405%
  • UAH
    0.3994
    1.2268%

Toate știrile

12 noiembrie 2026

Era de așteptat! Steinmeier, reales preşedinte al Germaniei. Cine este el și, mai ales, cu cine este prieten

14 Feb. 2022, 07:29
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
14 Feb. 2022, 07:29 // În Lume //  Realitatea.md

Frank-Walter Steinmeier rămâne pentru următorii 5 ani preşedintele Republicii Federale. Cum era de aşteptat, politicianul social-democrat a fost ales cu o mare majoritate de Adunarea Federală. Colegii de la DW i-au realizat profilul.

Anul trecut, la sfârșitul lunii mai, Frank-Walter Steinmeier, persoană îndeobște rezervată, a anunțat că dorește să candideze din nou pentru cea mai înaltă funcție în stat. ”Vreau să însoțesc țara noastră în drumul ei spre viitor”, a spus Steinmeier.

Acesta a adăugat că Germania se află ”la un punct de cotitură” în pandemia care a adus ”suferință și durere” și că dorește să ”ajute la vindecarea acestor răni”.

Steinmeier a riscat și a câștigat. Politicianul social-democrat s-a bucurat de susținerea partidelor din coaliție – Partidul Social-Democrat, Partidul Liber-Democrat, Verzii -, dar și de sprijinul blocului conservator CDU/CSU, care s-a abținut să nominalizeze un contracandidat.

„În vremurile pe care le trăim avem nevoie de o voce credibilă în fruntea statului nostru, care să unească și să nu excludă”, a fost declarația liderului creștin-democrat de la acea vreme, Armin Laschet. Astfel, conservatorii au ales un om care provine din tabăra politică adversă – SPD.

Dialog, coeziune, dezbatere

În cei cinci ani de mandat, Frank-Walter-Steinmeier a arătat în mod repetat că dorește să concilieze şi să medieze, să fie un om al tonului potrivit în momente de criză.

Frank-Walter Steinmeier participă de mult timp la grupuri de discuții precum „Discuția la cafea” sau „Starea cetățenilor”, pe care le-a continuat în perioada pandemiei, atât de stresantă pentru toată lumea. Printre invitați s-au numărat chiar și politicieni din Alternativa pentru Germania (AfD), formațiune populistă.

La începutul lunii ianuarie 2022, președintele federal a solicitat din nou o discuție la reședința sa oficială. Runda de consultări a fost de data aceasta consacrată argumentelor pro și contra vaccinării obligatorii. La consultări au fost invitați și oameni cu o poziţie critică față de vaccinare. Întreaga republică – dar și participanții la conferință – au dezbătut aprins subiectul. Însă președintele federal a ezitat să exprime o poziție clară.

Încă de la început, Frank-Walter Steinmeier a declarat: „În calitate de președinte federal, nu mă voi poziționa aici pro sau contra vaccinării generale obligatorii”. Încă o dată, o ocazie ratată, niciun impuls curajos, nici măcar o declarație pe care Germania să o poată contesta.

Steinmeier a moderat discuția într-o manieră de rutină, fără a vrea să provoace. Cam așa a arătat programul mandatului său de până acum.

Omul din mașinăria de putere devine președinte federal

Frank-Walter Steinmeier a cunoscut punctul culminant al carierei sale politice la începutul anului 2017. În februarie, a fost ales pentru prima dată în funcția de președinte federal, chiar din primul tur de scrutin. Vizibil mulțumit de rezultat, președinteșe și-a prezentat apoi programul: lupta pentru memorie și împotriva populismului de dreapta.

Nu există „niciun motiv de alarmism”, dar populiștii au încins dezbaterile „cu un foc de artificii conținând imagini cu inamici”, a declarat Steinmeier în discursul său inaugural, fără a numi AfD. „Nu trebuie doar să vorbim despre democrație, trebuie să învățăm să luptăm pentru ea!”, a adăugat Steinmeier.

Steinmeier şi Cabinetul Merkel IV

Testul în noua funcție a fost dat de președintele federal câteva luni mai târziu. După alegerile pentru Bundestag, din toamna anului 2017, liderii partidelor nu au reușit să se pună de acord asupra unei noi alianțe guvernamentale.

Negocierile s-au împotmolit atât de mult încât analiștii luau în considerare chiar posibilitatea organizării unei noi runde de alegeri. Partidul lui Steinmeier, SPD, pur și simplu nu mai dorea să intre într-o mare coaliție cu blocul conservator CDU/CSU, păstorită de longeviva Angela Merkel.

Steinmeier a îndemnat clasa politică să trateze cu seriozitate rezultatele alegerilor și să contribuie la formarea unui guvern funcțional. În martie 2018, a fost format cabinetul Merkel IV cu participarea SPD. În istoria Republicii Federale, această mediere este unică. Din motive istorice, legea fundamentală îi atribuie președintelui federal sarcini mai degrabă reprezentative în țară și în străinătate.

Președinte federal cu o inimă mare

Încadrat în idealul tipic social-democrat, Steinmeier are așa-numite ”origini modeste”. Fiu al unui tâmplar și al unui muncitor de fabrică din Detmold, în Germania de Vest, el a absolvit liceul, a studiat dreptul și, mai târziu, şi-a dat şi  doctoratul. Steinmeier s-a alăturat SPD în 1975. La universitate a cunoscut-o pe viitoarea sa soție, Elke Büdenbender, de asemenea juristă.

Steinmeier și-a câștigat simpatia germanilor și printr-o decizie privată, la sfârșitul anului 2010, când a donat un rinichi soției sale bolnave. Germania a fost mișcată de gestul unui politician care avea să declare cu modestie: „Ceea ce am făcut nu este nici un act eroic şi nici un cadou pentru soția mea”, a declarat atunci Steinmeier.

Promotor și prieten: Gerhard Schröder

Talentul politic al lui Frank-Walter Steinmeier a fost descoperit foarte devreme de Gerhard Schröder, care a devenit ulterior cancelar al Germaniei. Acesta a fost un susținător și un tovarăș, l-a adus pe Steinmeier la Berlin ca șef de cabinet, unde și-a continuat cariera.

Discret, discret, loial, altruist – așa îl descriu cunoscuții pe Frank-Walter Steinmeier – premise ideale așadar pentru multe alte locuri de muncă în politică. În 2005, cancelara Angela Merkel l-a numit ministru de Externe al marii coaliții formate din SPD și CDU/CSU.

Steinmeier s-a aventurat apoi în apele mai adânci ale politicii. La alegerile pentru Bundestag din 2009, a candidat la funcția de cancelar contra Angelei Merkel. A eșuat lamentabil. Social-democrații obțineau numai 23 de procente, cel mai prost rezultat de la sfârșitul războiului. „Rezultatul este o zi amară pentru social-democrația germană”, recunoștea Steinmeier la acea vreme.

Steinmeier la al doilea mandat

Steinmeier, 66 de ani, își începe cel de-al doilea mandat ca preşedinte al Germaniei. Neobosit, acesta a ținut discursuri în toată republica și a călătorit în străinătate de aproape o sută de ori. Președintele federal se bucură de susținerea unei pături largi din populație, precum și de un larg consens în lumea politică.

Într-un sondaj realizat la jumătatea lunii ianuarie, 86% dintre germani au declarat că președintele federal „tinde să își facă bine treaba”. Un procent de 81% au spus că ar trebui să rămână în funcție. Calmul este punctul său forte. Se prea poate ca Steinmeier să devină chiar și vizionar în cel de-al doilea mandat al său. Pentru aceasta are la dispoziție cinci ani.

Realitatea Live

11 Nov. 2026, 22:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
11 Nov. 2026, 22:40 // Slider //  Ana Panaguța

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!