Era de așteptat! Steinmeier, reales preşedinte al Germaniei. Cine este el și, mai ales, cu cine este prieten

Frank-Walter Steinmeier rămâne pentru următorii 5 ani preşedintele Republicii Federale. Cum era de aşteptat, politicianul social-democrat a fost ales cu o mare majoritate de Adunarea Federală. Colegii de la DW i-au realizat profilul.

Anul trecut, la sfârșitul lunii mai, Frank-Walter Steinmeier, persoană îndeobște rezervată, a anunțat că dorește să candideze din nou pentru cea mai înaltă funcție în stat. ”Vreau să însoțesc țara noastră în drumul ei spre viitor”, a spus Steinmeier.

Acesta a adăugat că Germania se află ”la un punct de cotitură” în pandemia care a adus ”suferință și durere” și că dorește să ”ajute la vindecarea acestor răni”.

Steinmeier a riscat și a câștigat. Politicianul social-democrat s-a bucurat de susținerea partidelor din coaliție – Partidul Social-Democrat, Partidul Liber-Democrat, Verzii -, dar și de sprijinul blocului conservator CDU/CSU, care s-a abținut să nominalizeze un contracandidat.

„În vremurile pe care le trăim avem nevoie de o voce credibilă în fruntea statului nostru, care să unească și să nu excludă”, a fost declarația liderului creștin-democrat de la acea vreme, Armin Laschet. Astfel, conservatorii au ales un om care provine din tabăra politică adversă – SPD.

Dialog, coeziune, dezbatere

În cei cinci ani de mandat, Frank-Walter-Steinmeier a arătat în mod repetat că dorește să concilieze şi să medieze, să fie un om al tonului potrivit în momente de criză.

Frank-Walter Steinmeier participă de mult timp la grupuri de discuții precum „Discuția la cafea” sau „Starea cetățenilor”, pe care le-a continuat în perioada pandemiei, atât de stresantă pentru toată lumea. Printre invitați s-au numărat chiar și politicieni din Alternativa pentru Germania (AfD), formațiune populistă.

La începutul lunii ianuarie 2022, președintele federal a solicitat din nou o discuție la reședința sa oficială. Runda de consultări a fost de data aceasta consacrată argumentelor pro și contra vaccinării obligatorii. La consultări au fost invitați și oameni cu o poziţie critică față de vaccinare. Întreaga republică – dar și participanții la conferință – au dezbătut aprins subiectul. Însă președintele federal a ezitat să exprime o poziție clară.

Încă de la început, Frank-Walter Steinmeier a declarat: „În calitate de președinte federal, nu mă voi poziționa aici pro sau contra vaccinării generale obligatorii”. Încă o dată, o ocazie ratată, niciun impuls curajos, nici măcar o declarație pe care Germania să o poată contesta.

Steinmeier a moderat discuția într-o manieră de rutină, fără a vrea să provoace. Cam așa a arătat programul mandatului său de până acum.

Omul din mașinăria de putere devine președinte federal

Frank-Walter Steinmeier a cunoscut punctul culminant al carierei sale politice la începutul anului 2017. În februarie, a fost ales pentru prima dată în funcția de președinte federal, chiar din primul tur de scrutin. Vizibil mulțumit de rezultat, președinteșe și-a prezentat apoi programul: lupta pentru memorie și împotriva populismului de dreapta.

Nu există „niciun motiv de alarmism”, dar populiștii au încins dezbaterile „cu un foc de artificii conținând imagini cu inamici”, a declarat Steinmeier în discursul său inaugural, fără a numi AfD. „Nu trebuie doar să vorbim despre democrație, trebuie să învățăm să luptăm pentru ea!”, a adăugat Steinmeier.

Steinmeier şi Cabinetul Merkel IV

Testul în noua funcție a fost dat de președintele federal câteva luni mai târziu. După alegerile pentru Bundestag, din toamna anului 2017, liderii partidelor nu au reușit să se pună de acord asupra unei noi alianțe guvernamentale.

Negocierile s-au împotmolit atât de mult încât analiștii luau în considerare chiar posibilitatea organizării unei noi runde de alegeri. Partidul lui Steinmeier, SPD, pur și simplu nu mai dorea să intre într-o mare coaliție cu blocul conservator CDU/CSU, păstorită de longeviva Angela Merkel.

Steinmeier a îndemnat clasa politică să trateze cu seriozitate rezultatele alegerilor și să contribuie la formarea unui guvern funcțional. În martie 2018, a fost format cabinetul Merkel IV cu participarea SPD. În istoria Republicii Federale, această mediere este unică. Din motive istorice, legea fundamentală îi atribuie președintelui federal sarcini mai degrabă reprezentative în țară și în străinătate.

Președinte federal cu o inimă mare

Încadrat în idealul tipic social-democrat, Steinmeier are așa-numite ”origini modeste”. Fiu al unui tâmplar și al unui muncitor de fabrică din Detmold, în Germania de Vest, el a absolvit liceul, a studiat dreptul și, mai târziu, şi-a dat şi doctoratul. Steinmeier s-a alăturat SPD în 1975. La universitate a cunoscut-o pe viitoarea sa soție, Elke Büdenbender, de asemenea juristă.

Steinmeier și-a câștigat simpatia germanilor și printr-o decizie privată, la sfârșitul anului 2010, când a donat un rinichi soției sale bolnave. Germania a fost mișcată de gestul unui politician care avea să declare cu modestie: „Ceea ce am făcut nu este nici un act eroic şi nici un cadou pentru soția mea”, a declarat atunci Steinmeier.

Promotor și prieten: Gerhard Schröder

Talentul politic al lui Frank-Walter Steinmeier a fost descoperit foarte devreme de Gerhard Schröder, care a devenit ulterior cancelar al Germaniei. Acesta a fost un susținător și un tovarăș, l-a adus pe Steinmeier la Berlin ca șef de cabinet, unde și-a continuat cariera.

Discret, discret, loial, altruist – așa îl descriu cunoscuții pe Frank-Walter Steinmeier – premise ideale așadar pentru multe alte locuri de muncă în politică. În 2005, cancelara Angela Merkel l-a numit ministru de Externe al marii coaliții formate din SPD și CDU/CSU.

Steinmeier s-a aventurat apoi în apele mai adânci ale politicii. La alegerile pentru Bundestag din 2009, a candidat la funcția de cancelar contra Angelei Merkel. A eșuat lamentabil. Social-democrații obțineau numai 23 de procente, cel mai prost rezultat de la sfârșitul războiului. „Rezultatul este o zi amară pentru social-democrația germană”, recunoștea Steinmeier la acea vreme.

Steinmeier la al doilea mandat

Steinmeier, 66 de ani, își începe cel de-al doilea mandat ca preşedinte al Germaniei. Neobosit, acesta a ținut discursuri în toată republica și a călătorit în străinătate de aproape o sută de ori. Președintele federal se bucură de susținerea unei pături largi din populație, precum și de un larg consens în lumea politică.

Într-un sondaj realizat la jumătatea lunii ianuarie, 86% dintre germani au declarat că președintele federal „tinde să își facă bine treaba”. Un procent de 81% au spus că ar trebui să rămână în funcție. Calmul este punctul său forte. Se prea poate ca Steinmeier să devină chiar și vizionar în cel de-al doilea mandat al său. Pentru aceasta are la dispoziție cinci ani.

#Frank-Walter Steinmeier #Germania #mandat #presedinte

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.