Președintele Turciei, Recep Erdogan, a anunțat că nu va mai veni la summit-ul Comunității Politice Europene (CPE) din Spania, de joi, pentru că „a răcit”, a relatat presa din Turcia. Nici dictatorul azer, Ilham Aliev, nu mai merge la summit, acolo unde urma să se întâlnească cu prim-ministrul guvernului Armeniei, Nikol Pașinian și să discute despre semnarea unui tratat de pace în Nagorno-Karabah.

„Din cauza bolii preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, reuniunea grupului parlamentar al AKP, precum şi vizita sa în Spania au fost anulate”, a relatat cotidianul Cumhuriyet.

La fel ca altele, publicaţia menţionată relatează că întregul program planificat de Erdogan a fost anulat din cauza unei „răceli”, însă până în prezent nu există nicio confirmare oficială în acest sens.

Erdogan urma să plece, joi, în Spania pentru o vizită în care, pe lângă participarea la summitul CPE, marcat de criza din Nagorno-Karabah, urma să abordeze chestiuni bilaterale şi regionale.

La precedentul summit al Comunităţii Politice Europene, un forum informal al şefilor de stat sau de guvern din 47 de ţări (Turcia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi întreaga Europă continentală, cu excepţia Rusiei şi Belarusului), care a avut loc în Republica Moldova, Erdogan a refuzat invitaţia în ultimul moment.

Politico: Erdogan refuză în ultimul moment să participe la summitul CPE de la Bulboaca

În timpul primei reuniuni a CPE la Praga, în octombrie 2022, Erdogan s-a întâlnit cu premierul guvernului armean, Nikol Paşinian, într-un gest de apropiere între cele două ţări, care au o relaţie tensionată din cauza sprijinului hotărât al Turciei pentru Azerbaidjan în războiul din Karabah.

În acelaşi timp, Azerbaidjanul a anunţat că Ilham Aliev a decis să nu se deplaseze nici el în Spania. Potrivit mai multor surse de presă din Azerbaidjan, printre care şi agenţia de presă APA, motivul anulării vizitei este dezacordul cu ţările care, împreună cu UE, mediază summitul din Granada, Franţa şi Germania.

Reprezentanţi ai UE, Armeniei şi Azerbaidjanului urmau să participe la o întâlnire în Granada după recenta operaţiune militară a armatei azere, în urma căreia a regimul de la Baku a preluat controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah. Potrivit APA, Franța şi Germania s-au opus participării la reuniune a lui Erdogan, principalul aliat al azerilor. Presa din Azerbaidjan subliniază, de asemenea, că declaraţiile unor oficiali francezi de rang înalt împotriva regimului azer au contribuit la „o atmosferă anti-azeră”.

Cu o zi înainte, ministra franceză de externe, Catherine Colonna, s-a întâlnit cu Paşinian la Erevan, unde a denunţat „crimele” comise de Azerbaidjan în regiunea Nagorno-Karabah, care şi-a anunţat autodizolvarea după operaţiunea militară victorioasă a azerilor din 19-20 septembrie. De asemenea, Colonna a dat asigurări că Franța a dat undă verde pentru semnarea unui acord de furnizare de arme pentru Armenia, pentru a garanta securitatea ţării în faţa ameninţării azere.

Ministerul de externe azer a condamnat, miercuri dimineaţă, acuzaţiile şefei diplomaţiei franceze, calificându-le drept „nefondate”, menţionând că operaţiunea militară a avut loc pe teritoriul său, referindu-se la Nagorno-Karabah. Franţa are una dintre cele mai mari comunităţi armene pe teritoriul său, iar guvernul său a avut mereu o relație strânsă cu guvernul armean.

#Bulboaca #CPE #Nagorno Karabah #Recep Tayyip Erdogan #Spania #summitul comunitatii europene #turcia

Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectul bugetului de stat pentru anul 2027 a fost întors pentru revizuire, deoarece autoritățile consideră că unele cheltuieli trebuie reduse mai mult. Guvernul își propune să diminueze deficitul bugetar, care a depășit 5% din PIB, prin economii în ministere și agenții. Declarațiile a fost făcute în cadrul emsiunii „На грани” la Exclusiv TV.

„Trebuie să trăim în limita mijloacelor pe care le avem. Atunci când deficitul bugetar a depășit deja 5% din PIB, consider că am ajuns să cheltuim peste posibilitățile noastre”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, ministerele și agențiile au primit încă din septembrie sarcini concrete privind reducerea cheltuielilor și a personalului. Unele instituții ar putea fi comasate pentru a diminua costurile administrative.

„Dacă avem, de exemplu, patru agenții care se ocupă de aceeași activitate, poate ar trebui să le comasăm într-una singură. Astfel, am avea un singur contabil, un singur jurist și un singur specialist în resurse umane, în loc de câte patru”, a explicat șeful Executivului.

Premierul a recunoscut că aceste măsuri ar putea întâmpina rezistență, dar a afirmat că este hotărât să ducă procesul până la capăt. El a dat drept exemplu reforma administrativ-teritorială, prin care structura actuală de 32 de raioane ar urma să fie înlocuită cu trei regiuni, ceea ce ar permite, în opinia sa, reducerea cheltuielilor administrative.

Tofan a precizat că Guvernul trebuie să facă economii și pentru a putea acoperi alte obligații bugetare, inclusiv acordarea compensațiilor și majorarea salariilor.

În același timp, autoritățile își propun să reducă din costurile de deservire a datoriei publice, prin transferarea unei părți din datoria internă în datorie în valută, care, potrivit premierului, este mai ieftin de finanțat.

Deocamdată, șeful Executivului nu a prezentat cifrele finale ale bugetului pentru 2027, menționând că documentul nu este definitivat. Potrivit legislației, proiectul bugetului de stat trebuia prezentat Parlamentului până la 15 octombrie.