Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Este legea securizării spațiului informațional la limita cenzurii? Olesea Stamate: există riscuri!

16 Apr. 2022, 09:14
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
16 Apr. 2022, 09:14 // Actualitate //  Realitatea.md

Prevederi din proiectul legii securizării spațiului informațional ar fi riscante în cazul unei guvernări pe care am avut-o până acum, dar PAS a demonstrat că este de bună-credință. Declarația aparține șefei Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, Olesea Stamate. Potrivit lui Stamate, temerile că legea ar putea fi folosită drept bâtă politică împotriva instituțiilor media incomode sunt nefondate. Vicepreședinta PAS spune că, adițional legii securizării spațiului informațional, vor fi aprobate regulamente care vor exclude orice potențiale abuzuri, notează IPN.

Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului spune că securizarea spațiului informațional este un imperativ al vremurilor noastre, în special în contextul crizei de securitate din regiune. Olesea Stamate spune că odată cu interdicția retransmiterii posturilor TV din Federația Rusă nu va exista un vid informațional, ci vor fi puse la dispoziția publicului surse media alternative.

„În Republica Moldova avem, de ani buni, propagandă masivă și această propagandă și-a lăsat amprenta pe ceea ce se întâmplă la noi în societate. Dar pe lângă limitarea surselor care duc o propagandă activă, este la fel de important să oferim alternativă informațională, inclusiv vorbitorilor de limba rusă. Ei urmăresc aceste posturi TV pentru că nu există alternativă de calitate. De asta ne vom gândi să asigurăm o alternativă credibilă, care oferă informații obiective, echidistante”, a spus Olesea Stamate, în cadrul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru” de la RliveTV.

Potrivit proiectului de lege aprobat în prima lectură, Serviciul de Informații și Securitate obține prerogativa de a bloca portalurile care fac propagandă, dezinformează sau instigă la ură. Olesea Stamate spune că nu există riscul ca această prevedere să fie folosită pentru a închide gura presei incomode guvernării.

„Asemenea prevederi ar putea fi riscante în cazul unei guvernări pe care am avut-o anterior. În contextul guvernării actuale nu cred că există vreun risc deoarece am demonstrat nu o singură dată că suntem o guvernare de bună-credință și nu vrem să limităm drepturile și libertățile nici ale cetățenilor, nici ale mass-media. Dar după elaborarea acestei legi urmează a fi elaborat cadrul instituțional cu regulamente foarte clare cum, când și cine aplică sancțiuni, astfel încât riscurile de potențiale abuzuri să fie cât mai mici. Legea a fost adoptată doar în calitate de concept în prima lectură, vor urma consultări publice”, a mai spus Olesea Stamate.

Potrivit legii securizării spațiului informațional, va fi interzisă retransmisia știrilor și emisiunilor informativ-analitice din statele care nu au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră. Federația Rusă nu a ratificat această convenție.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.