Scriitorul și diplomatul moldovean Oleg Serebrian privește cu optimism într-un viitor în care discursul public se va concentra mai puțin pe război și mai mult pe pace, un proces în care oamenii de cultură vor avea un rol aparte.

„Oamenii de cultură își pot întinde mâinile mai repede decât societățile și asta este foarte important să o înțeleagă marii oameni de cultură din Rusia, care, deocamdată, șovăie. Pentru că sunt sute de nume importante de actori, muzicieni, scriitori (…) care încă tac. Cred că este timpul ca acești oameni să-și spună poziția. Pentru că dacă tac, înseamnă că au o altă poziție decât cei care sprijină războiul”, a declarat Oleg Serebrian în cadrul unei dezbateri IPN despre rolul culturii pe vreme de război.

Rugat să explice cum se întâmplă că unii filozofi și oameni de cultură ruși justifică războiul, Oleg Serebrian a spus că pe vreme de război are loc mereu un fel de mobilizare națională, amintind că nume de primă mărime – precum filozofii Martin Heidegger și Carl Gustav Jung, sau scriitorul Knut Hamsun, sau compozitorul Carl Orff – au sprijinit nazismul în cel de-al Doilea Război Mondial.

„În cazul mai ales al unor conflagrații mari, se produce o solidarizare a eului cu tot întregul. Asta este una din explicații. Nu putem spune că Heidegger a fost o fire prin definiție criminală. (…) Nu este nimic surprinzător. (Filozoful Aleksandr) Dughin sau alții, care sunt marii propagatori ai războiului și ai lumii ruse sunt niște pigmei pe lângă numele pe care le-am pomenit și, de altfel, eu mă raportez mai degrabă la ce a zis (scriitoarea Ludmila) Ulițkaia despre război decât ce spune Dughin. Mă bucur că un nume mare din cultura rusă contemporană se pronunță împotriva acestui război și am putea continua în acest sens”, a spus Oleg Serebrian.

Vorbind despre sondajele potrivit cărora peste 80 la sută din ruși susțin invazia în Ucraina, scriitorul le-a numit „devastatoare” și „halucinante”. „Sper aici la un lucru, că aceste cifre nu exprimă realitatea. Pentru că și noi am trăit într-o realitate sovietică. Amintiți-vă, dacă ne-ar fi întrebat cineva despre războiul din Afganistan, total nepopular. Credeam una și spuneam alta. Bănuiesc, în această societate rusă, care perpetuează multe din atavismele perioadei sovietice – și nu doar ei, în fostul spațiu sovietic găsim foarte multe atavisme de gândire – oamenii vor spune că, da, se solidarizează, dar vor mai face doi pași și ce vor spune ei în bucătărie acasă rămâne de văzut”, a spus Oleg Serebrian, continuând:

„Frica e păguboasă în acest caz. Frica și absența unei societăți civile, pentru că dacă ar exista o societate civilă adevărată, anume ea este cea care poate riposta și învinge frica. Frica de unul singur? Da, eroii solitari sunt foarte importanți. Dar eroul-masă este cel care contează în situații critice”.

Oleg Serebrian a subliniat că trebuie să separăm regimul de la Kremlin de poporul rus și mai ales de cultura rusă. „Sigur că sunt întotdeauna excese publice. (Mesajele pro-război din partea oamenilor de cultură ruși) nu sunt singulare și ele, la nivel emoțional, pot fi înțelese. Totuși, fac iarăși trimitere la cel de-al Doilea Război Mondial, când nimeni în Uniunea Sovietică sau Marea Britanie n-a interzis interpretarea lui Bach, Beethoven sau Mozart. Cea mai studiată limbă străină în Uniunea Sovietică rămâne germana, nu alta (…) Este foarte important să facem o distincție – mai ales într-o societate ca a noastră, ca cea din Ucraina, din spațiul ex-sovietic în general – între popor și regim. Poporul poate că este cea mai mare victimă a acelui regim”.

Potrivit lui Oleg Serebrian, astăzi Facebook-ul joacă un rol mai mare decât teatrul sau literatura. „Cineva care are un nume cu cât de cât rezonanță publică, postează un video pe Facebook, face o chemare pro-război sau anti-război și s-ar putea ca impactul să fie mai mare decât decenii de literatură (…) Mai curând incultura are un impact mai mare.”

Scriitorul s-a referit și la comentariile de pe rețelele de socializare care însoțesc știrile despre război.

„Vedeți comentariile, mai ales cele în favoarea războiului, calitatea lor. Nu vorbesc de semne de punctuație sau limbajul folosit, dar ce dă din oameni! Poți să-ți dai seama de valorile unei mari părți a societății (…) Cred că aceste comentarii sunt mai citite decât foarte multe romane sau mai privite decât multe piese și cred că impactul lor este mult mai mare. Este un fenomen nou, care, din punct de vedere sociologic, încă nu a fost analizat suficient de bine”, a declarat scriitorul și diplomatul Oleg Serebrian.

Dezbaterea publică la tema „Rolurile și responsabilitățile culturii pe vreme de război”, organizată de IPN, a fost ediția a 250-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

#cultura #razboi #Rusia #Ucraina

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.