După apariția în spațiul public a unui interviu postum cu Eugen Doga, în care compozitorul afirma că nu primește pensie din partea statului moldovean, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a oferit o serie de precizări. Potrivit acestuia, compozitorul a beneficiat de pensie în perioada 1997–2004, dar a renunțat ulterior la acest drept în favoarea celei acordate de Federația Rusă.

Interviul în cauză a fost realizat pe 30 august 2024, în cadrul proiectului „Mai întreb o dată”, de jurnalista Veronica Cociu. Din respect pentru starea de sănătate fragilă a maestrului, autoarea a decis să nu-l publice imediat, intenționând să revină cu o filmare nouă. „Dar, uneori, viața nu ne mai oferă o a doua șansă”, a scris aceasta după decesul compozitorului, explicând astfel publicarea secvențelor.

În material, maestrul mărturisea că pensia de la Moscova, echivalentul a circa 650 de lei moldovenești lunar, nu îi este accesibilă (din cauza sancțiunilor internaționale). În același timp, spunea că nu primește nimic din partea statului nostru.

„Aici nu am pensie, pe cea de la Moscova nu o pot folosi. Vreo 3000 de ruble (cca 651 MDL lunar). Măcar să fie și 100 de mii, ce folos dacă nu le pot lua. Dumnezeu cu dânșii. Nu a mai rămas mult să primesc pensie. Să rămână pe obrazul statului, nu personal pe cineva, toți știu că nu statul nu plătește pensie”, declara Eugen Doga.

După ce fragmentele video au fost publicate, declarațiile compozitorului au provocat un val de reacții în mediul online. Ministrul Alexei Buzu a intervenit cu o explicație la o postare pe Facebook:

„În perioada 1997–2004 a beneficiat de pensie din Moldova, apoi a renunțat la această pensie pentru pensia din Federația Rusă. Apoi a solicitat pensia din Republica Moldova, din septembrie 2024 a fost repus în acest drept. Ne-am îngrijit de drepturile de pensie ale Maestrului și ale tuturor pensionarilor din Moldova.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Eugen Doga s-a stins din viață pe 3 iunie 2025. Muzicianul avea 88 de ani.

Eugen Doga nu a primit pensie de la statul moldovean. Ultimul interviu cu maestrul – VIDEO

„Mărțișorul” muzicii din Moldova: Motivele pentru care Eugen Doga va rămâne în istorie

#Alexei Buzu #Eugen Doga #pensie

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.