Europarlamentarul Siegfried Mureșan a pledat pentru inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la sfârșitul acestui an.

Este ceea ce am spus mai devreme în plenul Parlamentului European și este ceea ce noi, Parlamentul, vom solicita în rezoluția despre Republica Moldova pe care o vom adopta joi în sesiunea plenară.

„Cetățenii Republicii Moldova își doresc să trăiască la fel ca noi, în libertate, în democrație. Și cu Republica Moldova acum stat candidat, noi, membrii Parlamentului European, trebuie să spunem foarte clar: într-o zi, Republica Moldova va fi membru al Uniunii Europene și cetățenii Republicii Moldova vor avea exact aceleași drepturi ca toți cetățenii din celelalte state membre ale Uniunii Europene.
– Vedem cum reforme care în Republica Moldova au întârziat ani de zile sunt în sfârșit acum implementate cu viteză.

– Vedem cum corupția este combătută, justiția este întărită, statul de drept este întărit în Republica Moldova.

– Vedem cum reforme economice sunt, de asemenea, implementate, astfel încât Moldova să câștige încrederea investitorilor, să creeze locuri de muncă stabile, bine plătite, investitorii să poată merge în Republica Moldova”, a spus Siegfried Mureșan de la tribuna Parlamentului UE.

Mureșan a menționat că prin această rezoluție „noi, Parlamentul European, vom spune foarte clar: cerem începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalul acestui an. Astfel, Republica Moldova se va moderniza și se va reforma și mai mult cât mai repede. Lucru bun pentru cetățenii Republicii Moldova și bun pentru oamenii din Uniunea Europeană”.

Menționăm că, joi, 5 octombrie, urmează să fie adoptată o rezoluție privind inițierea negocierilor de aderare a R. Moldova la UE.

#aderare la UE #Parlamentul UE #Siegfried Mureșan

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.