Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

VIDEO Parlamentul va face modificări la Codul electoral, astfel încât membrii ex-Șor să nu poată candida la alegeri

04 Oct. 2023, 08:19
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
04 Oct. 2023, 08:19 // Politica //  Realitatea.md

UPDATE 09:00: Codul electoral a fost modificat prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE). Ședința a avut la 07:30, au anunțat reprezentanții Guvernului.

VIDEO Parlamentul va face modificări la Codul electoral, astfel încât membrii ex-Șor să nu poată candida la alegeri

Știrea inițială…

Parlamentul se întrunește astăzi, 4 octombrie, în ședință plenară pentru a face modificări la Codul electoral. Se întâmplă după ce judecătorii Curții Constituționale au declarat neconstituțional Articolul 16 alin.(2) lit.e) din Codul electoral, prin care se interzicea tuturor membrilor organelor executive și a persoanelor care dețin funcții elective din partea partidului declarat neconstituțional de a participa la alegeri. Mai exact, este vorba de membrii Partidului Șor, scos în afara legii în vara anului 2023.

Anunțul a fost făcut de către Igor Grosu, într-un briefing de presă.

„Parlamentul este obligat să pună în acord legislația cu decizia CC. Reținând considerentele Curții Constituționale, azi, 4 octombrie, Parlamentul seva întruni astăzi în ședință plenară pentru a completa Codul electoral cu prevederi care îl va pune în acord cu considerentele reținute de Curtea Constituțională. Astfel, în lege vor fi stabilite criteriile de individualizare și posibilitatea contestării deciziilor administrative, așa cum rezultă din hotărârea Curții și din jurisprudența CtEDO:

  1. În primul rând, vor fi stabilite criteriile de individualizare a restricțiilor dreptului de a fi ales. Acestea se vor referi în principal la aspectele care rezultă expres din hotărârea Curții Constituționale de declarare a neconstituționalității Partidului Politic Șor.
  2. De asemenea, legea de completare a Codului electoral va prevedea și remediul judiciar efectiv –  posibilitatea contestării la Curtea de Apel Chișinău a deciziilor administrative prin care se vor aplica restricțiile respective.

Ca să fie clar – grupările criminale organizate nu sunt compatibile cu democrația. Curtea Constituțională a spus asta foarte clar atunci când a declarat gruparea criminală Șor în afara constituționalității. Grupările criminale atentează la securitatea națională și la procesul unor alegeri libere și corecte”, a menționat Igor Grosu.

În același context, Igor Grosu a mai menționat că, Comisia Electorală Centrală urmează să elaboreze o listă cu persoanele care nu au dreptul să candideze la alegerile locale generale din această toamnă.

„Parlamentul are obligația de a opera modificări la Codul electoral care să fie în acord cu constatările Curții și jurisprudenței CtEDO. La modul practic: restricțiile de a candida la alegerile locale din 5 noiembrie 2023 se vor referi în mod clar la persoanele care nu pot fi admise în calitate de concurenți electorali. Este vorba despre persoanele cu statut de învinuit, bănuit sau inculpat de săvârșirea infracțiunilor care au fost menționate ca argument de Curte la declararea neconstituționalității partidului, au realizat nemijlocit acțiuni care au constituit argumente reținute în hotărârea CC de declarare a neconstituționalității partidului, au fost excluse din scrutinul electoral anterior ca urmare a încălcării principiului finanțării ilegale comise în mod intenționat sau au fost incluse în sancțiunile internaționale reținute în cuprinsul hotărârii CC.

Instituțiile statului – Inspectoratul General al Poliției, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate, Procuratura Generală – vor prezenta informația cu privire la persoanele care cad sub incidența acestor criterii. Comisia Electorală Centrală, în baza acestei informații, va adopta lista persoanelor ce nu pot fi înregistrate în calitate de concurenți electorali și o va prezenta organelor electorale, care vor respinge persoanele menționate în calitate de concurenți electorali sau vor anula înregistrarea concurentului dacă acesta este deja înregistrat. Aceste decizii ale organelor electorale pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 1 zi de la data adoptării hotărârii.

Aceste reglementări sunt deja efective prin decizia CSE din 4 octombrie. Organele electorale au obligația ca, chiar din acest moment, să se conformeze noilor prevederi”, a conchis speakerul Parlamentului.

De asemenea, el a adăugat că nu știe încă dacă aceste modificări vor fi aplicabile și pentru candidații altor partide.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, Curtea Constituțională (CCM) a admis marți, 3 octombrie curent, sesizarea depusă de Marina Tauber și colegi de-ai săi, Reghina Apostolova, Vadim Fotescu, Denis Ulanov și Petru Jardan, membri ai fostului Partid ȘOR neconstituțional, declarând neconstituțional art. 16 din Codul Electoral, ceea ce înseamnă că aceștia au dreptul să participe la alegeri, inclusiv la cele locale generale fixate pentru 5 noiembrie 2023.

Astfel, reiese că reprezentanții fostului Partid ȘOR neconstituțional pot să-și depună actele pentru a fi înregistrați în calitate de candidați pentru șefiile anumitor Primării la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023. Termenul-limită de depunere a documentelor pentru înregistrarea în calitate de concurent electoral este până la 6 octombrie 2023 inclusiv, adică cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor.

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!