Reprezentanții Guvernului anunță că astăzi, 4 octombrie, la ora 07:30, a fost convocată ședința Comisiei pentru Situații Excepționale. Prim-ministrul Dorin Recean a publicat un mesaj pe Facebook, la încheierea ședinței:

„Azi a fost adoptată decizia CSE din 4 octombrie 2023 prin care au fost stabilite criterii de individualizare cu privire la persoanele care nu au dreptul de a candida la alegerile locale din 5 noiembrie și posibilitatea de contestare a acestor decizii administrative la Curtea de Apel. De asemenea, azi Parlamentul se întrunește în ședință plenară pentru a completa Codul electoral cu prevederi ce îl va pune în acord cu considerentele reținute de Curtea Constituțională.

Astfel, nu vor fi admise să candideze la alegerile din 5 noiembrie 2023 persoanele cu statut de învinuit, bănuit sau inculpat de săvârșirea infracțiunilor care au fost menționate ca argument de Curte la declararea neconstituționalității partidului, au realizat nemijlocit acțiuni care au constituit argumente reținute în hotărârea Curții Constituționale de declarare a neconstituționalității partidului, au fost excluse din scrutinul electoral anterior ca urmare a încălcării principiului finanțării ilegale comise în mod intenționat sau au fost incluse în sancțiunile internaționale reținute în cuprinsul hotărârii Curții. Instituțiile statului nu vor admite ca membrii unei grupări criminale organizate să fraudeze alegerile”, a conchis premierul.

Marți, 3 octombrie curent, Curtea Constituțională (CCM) a admis sesizarea depusă de Marina Tauber și colegi de-ai săi, Reghina Apostolova, Vadim Fotescu, Denis Ulanov și Petru Jardan, membri ai fostului Partid ȘOR neconstituțional, declarând neconstituțional art. 16 din Codul Electoral, ceea ce înseamnă că aceștia au dreptul să participe la alegeri, inclusiv la cele locale generale fixate pentru 5 noiembrie 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, reiese că reprezentanții fostului Partid ȘOR neconstituțional pot să-și depună actele pentru a fi înregistrați în calitate de candidați pentru șefiile anumitor Primării la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023. Termenul-limită de depunere a documentelor pentru înregistrarea în calitate de concurent electoral este până la 6 octombrie 2023 inclusiv, adică cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor.

Între timp, Parlamentul se întrunește astăzi, 4 octombrie, în ședință plenară pentru a face modificări la Codul electoral, astfel încât membrii ex-Șor să nu poată candida la alegerile locale din 5 noiembrie.

DOC Codul electoral a fost modificat prin decizia CSE. Ședința a avut la 07:30, anunță Guvernul

#Codul electoral #decizia CSE #Guvern #modificari

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.