Reprezentanții Guvernului anunță că astăzi, 4 octombrie, la ora 07:30, a fost convocată ședința Comisiei pentru Situații Excepționale. Prim-ministrul Dorin Recean a publicat un mesaj pe Facebook, la încheierea ședinței:

„Azi a fost adoptată decizia CSE din 4 octombrie 2023 prin care au fost stabilite criterii de individualizare cu privire la persoanele care nu au dreptul de a candida la alegerile locale din 5 noiembrie și posibilitatea de contestare a acestor decizii administrative la Curtea de Apel. De asemenea, azi Parlamentul se întrunește în ședință plenară pentru a completa Codul electoral cu prevederi ce îl va pune în acord cu considerentele reținute de Curtea Constituțională.

Astfel, nu vor fi admise să candideze la alegerile din 5 noiembrie 2023 persoanele cu statut de învinuit, bănuit sau inculpat de săvârșirea infracțiunilor care au fost menționate ca argument de Curte la declararea neconstituționalității partidului, au realizat nemijlocit acțiuni care au constituit argumente reținute în hotărârea Curții Constituționale de declarare a neconstituționalității partidului, au fost excluse din scrutinul electoral anterior ca urmare a încălcării principiului finanțării ilegale comise în mod intenționat sau au fost incluse în sancțiunile internaționale reținute în cuprinsul hotărârii Curții. Instituțiile statului nu vor admite ca membrii unei grupări criminale organizate să fraudeze alegerile”, a conchis premierul.

Marți, 3 octombrie curent, Curtea Constituțională (CCM) a admis sesizarea depusă de Marina Tauber și colegi de-ai săi, Reghina Apostolova, Vadim Fotescu, Denis Ulanov și Petru Jardan, membri ai fostului Partid ȘOR neconstituțional, declarând neconstituțional art. 16 din Codul Electoral, ceea ce înseamnă că aceștia au dreptul să participe la alegeri, inclusiv la cele locale generale fixate pentru 5 noiembrie 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, reiese că reprezentanții fostului Partid ȘOR neconstituțional pot să-și depună actele pentru a fi înregistrați în calitate de candidați pentru șefiile anumitor Primării la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023. Termenul-limită de depunere a documentelor pentru înregistrarea în calitate de concurent electoral este până la 6 octombrie 2023 inclusiv, adică cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor.

Între timp, Parlamentul se întrunește astăzi, 4 octombrie, în ședință plenară pentru a face modificări la Codul electoral, astfel încât membrii ex-Șor să nu poată candida la alegerile locale din 5 noiembrie.

DOC Codul electoral a fost modificat prin decizia CSE. Ședința a avut la 07:30, anunță Guvernul

#Codul electoral #decizia CSE #Guvern #modificari

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.