Economiştii germani prognozează o recesiune în cea mai mare economie a Europei dacă livrările de gaze ruseşti ar fi oprite, iar efectele s-ar putea răspândi şi în restul continentului.

În prognoza lor economică comună bianuală, cele mai mari cinci institute economice ale Germaniei şi-au redus drastic previziunile privind produsul intern brut, pe măsură ce războiul din Ucraina încetineşte recuperarea după pandemia de Covid-19.

RWI din Essen, DIW din Berlin, Institutul Ifo din Munchen, IfW din Kiel şi IWH din Halle se aşteaptă acum ca PIB-ul Germaniei să crească cu 2,7% în 2022 şi 3,1% în 2023, presupunând că nu mai există o escaladare economică ulterioară legată de războiul din Ucraina şi că fluxurile de gaze ruseşti către Europa din Rusia vor continua, informează news.ro.

Institutele au prognozat anterior o creştere economică de 4,8% în 2022.Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi Parlamentul European au cerut ca Uniunea Europeană să impună un embargo total asupra importurilor de petrol, gaze şi cărbune din Rusia, în lumina atrocităţilor comise de forţele ruse în Ucraina împotriva civililor.

UE intenţionează să interzică importurile ruseşti de cărbune şi lucrează la sancţiuni împotriva petrolului rusesc, deoarece încearcă să excludă Kremlinul din economia globală, în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat, de asemenea, în numeroase ocazii, că va întrerupe aprovizionarea cu gaze către Europa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu toate acestea, economiştii se aşteaptă că o astfel de mişcare va avea consecinţe economice grave pentru ambele părţi. În 2020, Germania a cumpărat 58,9% din gazele naturale din Rusia, potrivit institutului european de statistică.

Conducta Nord Stream 2, proiectul de 11 miliarde de dolari conceput pentru a dubla fluxul de gaze dintre Rusia şi Germania, este acum neutilizată şi abandonată. Germania a oprit complet certificarea conductei după ce Rusia a recunoscut oficial două regiuni pro-ruse din estul Ucrainei, creând un pretext pentru invazia care a urmat.

În cazul unei opriri totale a aprovizionării cu energie din Rusia, institutele germane au prezis o pierdere cumulată anul acesta şi următorul de aproximativ 220 de miliarde de euro (238 de miliarde de dolari), echivalentul a peste 6,5% din producţia economică anuală. Acest lucru ar duce la o creştere economică de doar 1,9% în acest an şi o contracţie de 2,2% în 2023.

„Dacă s-ar întrerupe aprovizionarea cu gaze, economia germană ar trece printr-o recesiune bruscă. În ceea ce priveşte politica economică, atunci ar fi important să sprijinim structurile de producţie comercializabile fără a opri schimbările structurale”, a declarat Stefan Kooths, vicepreşedinte şi director de cercetare pentru cicluri de afaceri şi creştere la Institutul Kiel.

Banca Centrală Europeană se confruntă cu o dificultate unică, de a controla inflaţia record fără a opri creşterea economică deja slăbită, care va fi afectată şi mai mult de şocurile ofertei, pe măsură ce războiul din Ucraina va continua.

Inflaţia din zona euro a ajuns la 7,5% în luna martie, pe o bază anuală, potrivit Eurostat, iar institutele germane prognozează o medie anuală în 2022 de 6,1%, cea mai mare din ultimii 40 de ani.

În cazul unei întreruperi a aprovizionării cu energie, economiştii prognozează o creştere până la un maxim record de după război de 7,3%. Inflaţia prognozată de 2,8% pentru anul viitor va rămâne, de asemenea, cu mult peste media de după reunificare şi va atinge 5% în cazul unui blocaj energetic, se arată în raport.

„Undele de şoc din războiul din Ucraina afectează activitatea economică atât pe partea ofertei, cât şi pe partea cererii. Pachetele de stimulare guvernamentale din timpul pandemiei au avut deja un efect inflaţionist. Creşterea preţurilor la mărfurile energetice critice în urma invaziei ruse, alimentează şi mai mult presiunea ascendentă asupra preţurilor”, a spus Kooths.

Riscul unei recesiuni în Europa este mult mai mare decât în SUA, a spus Geraldine Sundstrom, manager de portofoliu la PIMCO. Ea a declarat pentru CNBC că riscul de recesiune în Europa este mult mai mare decât cel din SUA în această etapă.

„Economia europeană nu se află în aceeaşi poziţie puternică ca cea a SUA şi potenţiala recesiune industrială ar putea fi în pragul Europei, în funcţie de perturbarea produsă de conflict, de ceea ce se întâmplă cu siguranţă în Asia şi am văzut – mai ales în sectorul auto – un număr de fabrici trebuind să se închidă, din cauza lipsei de piese, iar acest lucru a readus trimiterea în concediu a unor muncitori în Germania”, a spus Sundstrom.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.