Fostul ambasador american la București Adrian Zuckerman și alți foști ambasadori ai SUA în România, în Republica Moldova și la OSCE au transmis un mesaj de susținere pentru președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și au spus că opțiunea proeuropeană este singura șansă țării să ajungă la pace, stabilitate și prosperitate. Scrisoarea deschisă vine înaintea alegerilor cruciale de duminică din Moldova. Zuckerman a spus la Digi24 că Putin încearcă să influențeze alegerile din R. Moldova la fel cum a încercat și în România.

„Noi n-am vrut să ne exprimăm că trebuie necesar să fie cu Europa, dar trebuie să aibă aceleași valori europene. Dacă poporul Moldovei vrea să intre în Uniunea Europeană, așa să facă. Dar ca să poată să ia această decizie, trebuie să aibă aceleași valori. Adică valori democratice, de libertate, de religie, libertate de vorbit liber, de votat liber”, a explicat fostul ambasador.

„Și asta e exact opusul a ce încearcă să facă Putin în Moldova. Exact ce a încercat să facă Putin în România prin Georgescu și după aia prin Simion, care tot continuă. Moldova acum e o țintă a rușilor, unde cheltuiesc sute de milioane. Eu am auzit că au cheltuit până acuma în jur de 300 de milioane de euro, bani negri, atacuri cibernetice, atacuri hibride și chiar atacuri mai fizice. Astăzi am auzit că au fost arestate 74 de persoane și au fost și alții în trecut”, a spus Zuckerman.

„Democrația trebuie să fie menținută. Oamenii nu vor să meargă înapoi, cum era acum 35 de ani. Oamenii din România nu vor asta. Oamenii din Moldova nu vor asta. Singurul om e Putin și gașca lui care încearcă să subjuge o țară democratică. Eu văd multe, multe paralele între ce face Putin acum și ce făcea Hitler în 1938”, a continuat el. De asemenea, tot astăzi a fost publicată o scrisoare semnată de senatori americani, atât democrați, cât și republicani, care vorbesc despre intervenția lui Putin în Republica Moldova înaintea alegerilor.

Zuckerman spune că Republica Moldova „trebuie să aibă ajutor de la toate țările democratice, să respingă aceste atacuri care continuă din Rusia, care merg cu bani negri, prin Lukoil, prin aranjamente făcute de Ilan Șor, un criminal care aproape a distrus Moldova acum un număr de ani, distrugând sistemul bancar, furând aproape toți banii, care e ceva de neimaginat ,și chiar trimisul oamenilor din Rusia. Ceva similar, din ce înțeleg, cum erau Potra și oamenii lui aici”, a mai spus Zuckerman.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Adrian Zuckerman #democratie

Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că Uniunea Europeană ar trebui să interzică comerțul cu așezările israeliene din Cisiordania.

O interdicție la nivelul UE privind comerțul cu așezările israeliene ilegale ar reprezenta o „poziție de principiu” pe care ar trebui să o adopte Uniunea, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, comparând așezările ilegale din Cisiordania cu ocupația Crimeei de către Rusia, potrivit POLITICO, relatează Mediafax.

„Dacă luăm exemplul ocupării Crimeei, atunci a fost foarte clar: este ilegal, nu recunoaștem acest lucru, ceea ce înseamnă că oprim comerțul cu orice produse provenite din Crimeea”, a declarat Kallas într-un interviu acordat ziarului Irish Times și publicat vineri.

„Ar trebui să avem aceeași poziție de principiu, știm că este ilegal, toată lumea este de acord, așa că ar trebui să încetăm comerțul cu teritoriile ocupate”, a adăugat șefa diplomației europene.

Misiunea Israelului pe lângă UE și NATO a calificat aceste declarații drept „extrem de regretabile”.

„Mai ales astăzi, în ajunul Anului Nou evreiesc, este greu de crezut că [ea] ar face o paralelă directă între Zidul de Vest și Cartierul Evreiesc din Ierusalim și situația din Crimeea, indiferent de viziunea sa personală asupra lumii”, a declarat misiunea Israelului.

Kallas susține de mult timp sancțiunile comerciale

Kaja Kallas a susținut, timp de mai mult timp, eforturile statelor membre de a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru interzicerea comerțului cu teritoriile ocupate ilegal de Israel.

Subiectul a devenit unul dintre punctele de dispută dintre Kallas și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în condițiile în care statele membre au poziții diferite asupra sancțiunilor împotriva Israelului.

Până acum, poziția fermă a Kajei Kallas nu a reușit să determine Comisia Europeană să propună o astfel de interdicție. În luna iulie, doar o minoritate dintre miniștrii de Externe ai UE au cerut Comisiei să propună măsuri pe care statele membre să le supună la vot.

Mai multe țări, printre care Olanda, Belgia și Suedia, au susținut restricții la nivelul întregului bloc. Republica Cehă a spus că se va opune oricăror noi sancțiuni, iar asta a împiedicat obținerea unanimității între statele membre.

Marți, opt țări din UE, printre care Franța, Spania și Irlanda, s-au alăturat Regatului Unit și Canadei pentru a impune sancțiuni comerciale asupra așezărilor israeliene.

„Toate statele membre ale UE sunt de acord că așezările israeliene din Cisiordania sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat Kallas după anunț.