Un consilier al Secției consulare din cadrul Ambasadei Republicii Moldova la București a fost pus sub învinuire într-un dosar de abuz de serviciu și a restituit vineri, 2 decembrie, o parte din prejudiciul cauzat bugetului de stat în valoare de 1 796 622 lei.

„Funcționarul a intrat în vizorul Centrului Național Anticorupție și al procurorilor anticorupție în 2020, după ce a devenit cunoscut faptul că acesta ar fi perceput taxe de la cetățenii Republicii Moldova pentru echivalarea permiselor de conducere moldovenești în românești, pe care nu le-a reflectat în contabilitatea misiunii diplomatice. În 2020, ofițerii CNA au ridicat mai multe acte de la sediul Ambasadei noastre de la București în cadrul cauzei penale pornite pe abuz de serviciu”.

Responsabilii spun că, pe data de 1 decembrie, funcționarul a fost pus sub învinuire de procurorii Procuraturii Anticorupție, iar pe data de 2 decembrie a depus pe contul, deschis de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, o parte din suma stabilită ca prejudiciu în dosar. Astfel, învinuitul a restituit 1 020 000 de lei, urmând să achite încă 776 626 lei.

„Potrivit actului învinuirii, în perioada aflării în misiune diplomatică în funcția de consilier al Ambasadei Republicii Moldova în România, de la 30.01.2017 până la 01.08.2020, învinuitul a perfectat, a semnat personal și a eliberat persoanelor fizice 8929 adeverințe de confirmare a permiselor de conducere, eliberate de Agenția Servicii Publice a Republicii Moldova, în scopul preschimbării permiselor de conducere moldovenești pe cele românești. Din numărul total de acte, 2566 au fost eliberate fără prezentarea de către beneficiari a chitanței sau a copiei ordinului de plată privind intrarea sumei în cont. În așa mod, funcționarul a ascuns numărul real de solicitări de servicii consulare și a însușit taxele consulare și taxele aferente pentru eliberarea adeverințelor”.

Respectiv, în bugetul de stat nu a fost încasată taxa consulară de 30 de Euro şi taxa aferentă de 5 Euro pentru fiecare adeverință, în total fiind calculată suma de 89 810 Euro, echivalentul a 1.796.622 lei BNM.

„La 23.09.2022, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a fost recunoscut în calitate de parte vătămată și parte civilă pentru încasarea din contul învinuitului a sumei de 89 810 Euro, echivalentul a 1.796.622 lei BNM, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin fapta investigată în prezenta cauză penală”, se mai arată în nota informativă a CNA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#abuz de serviciu #Ambasadei Moldovei la București #CNA #functionar

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.