Fostul director al Spitalului Clinic Bălți, Gheorghe Brînza, învinuit de corupere pasivă în proporții deosebit de mari, este acuzat că ar fi acceptat un comision ilegal de 50 de mii de lei pentru favorizarea unui agent economic. Joi, 30 iulie, procurorii au prezentat în instanță imaginile video pe care își bazează acuzațiile, transmite Nordnews.md.

„ – Domnule Brînza, dacă era „un ajutor”, de ce nu ați decis ca banii să fie virați oficial pe conturile spitalului?

– Nu a fost niciun ajutor. Citiți încă o dată sau întrebați procurorii ce mi se incriminează”, a răspuns Brînza jurnaliștilor.

De asemenea, Brînza este acuzat că ar fi primit în mod repetat bani de la o subalternă în schimbul unor favoruri administrative. Procurorii afirmă că aceasta îi lăsa periodic plicuri ascunse sub documentele aflate pe birou, în care s-ar fi aflat aproximativ două mii de lei. În schimb, femeia ar fi beneficiat de favoruri administrative, inclusiv premii, concedii și justificarea unor absențe de la serviciu.

„ – Nu erau bani în foile acelea.

– Dar ce era? Veți contesta acuzările procurorului?

– Bineînțeles că da.

– Câți angajați veneau la dvs cu astfel de plicuri?

– Nu venea nimeni! Am fost filat datorită vouă șase luni de zile. Dacă aveau măcar o probă, credeți-mă că o făceau public așa cum o fac de obicei”, a mai adăugat Brînza.

Potrivit Procuraturii Generale, dosarul cuprinde opt episoade de corupție, iar una dintre încadrările juridice inițiale, trafic de influență, a fost recalificată pe parcursul urmăririi penale în corupere pasivă.

„Acuzațiile au fost înaintate pentru opt episoade de corupție. Cu referire la declarațiile inculpatului [n.r. de a contesta acuzările, instanța este cea competentă de a se expune”, a declarat purtătoarea de cuvânt a PG, Violina Moraru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Gheorghe Brînza a fost reținut în luna august 2025 de ofițerii CNA. Pe lângă dosarul de corupere pasivă aflat pe rolul instanței, pentru care riscă până la șapte ani de închisoare și interdicția de a ocupa funcții publice, acesta este cercetat și pentru abuz de serviciu, cauză care se află încă în faza de urmărire penală.

Brînza fost numit director interimar al Spitalului Clinic Bălți în septembrie 2022 fără concurs și printr-un ordin semnat de fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco. Acest lucru s-a întâmplat după ce concursul pentru ocuparea funcției a fost anulat tot printr-un ordin semnat de Nemerenco, deoarece din cei doi candidați înscriși în cursă, unul s-a retras.

„Nu am prejudiciat nimic”. Ex-directorul Spitalului Clinic Bălți, învinuit de corupere pasivă, a ajuns în fața instanței

#coruptie #Gheorghe Branza #instanta #prezentare probe

Ministrul Culturii, Dan Suruceanu, a efectuat o vizită în raionul Rezina, unde a discutat despre obiectivele de patrimoniu din Țipova și Saharna, precum și despre proiectele de conservare, amenajare și valorificare a zonei.

La Țipova, ministrul a examinat lucrările realizate pentru îmbunătățirea și amenajarea căilor de acces către Mănăstirea Rupestră, proiect aflat în etapa finală de implementare. În cadrul vizitei au fost abordate aspecte privind siguranța traseelor, semnalizarea obiectivului și soluțiile pentru o mai bună promovare a patrimoniului cultural și natural al zonei în rândul vizitatorilor.

Totodată, a fost discutată perspectiva dezvoltării unui muzeu de etnografie și istorie în satul Țipova, în cooperare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și autoritățile locale.

„Mănăstirea Rupestră din Țipova se numără printre cele patru obiective de patrimoniu de pe ambele maluri ale Nistrului selectate în 2024 pentru lucrări de restaurare și conservare în cadrul Programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD Moldova. Proiectul ,,Amenajarea scărilor de acces spre Mănăstirea rupestră din cadrul Complexului muzeal Rezervația Peisagistică „Ţipova-Saharna” a intrat în etapa de implementare. Inițiativa contribuie la protejarea și promovarea patrimoniului cultural al Complexului Muzeal „Ţipova-Saharna”, secție a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Astfel, datorită acestui proiect, vizitatorii vor avea acces mai sigur la monumentele istorice și naturale din zonă.

Unul dintre principiile care au stat la baza intervenției a fost păstrarea autenticității monumentului și respectarea urmelor istorice existente. Scările originale, construite de călugări la începutul secolului al XIX-lea, erau realizate din piatră spartă și reprezintă o mărturie valoroasă a ingeniozității și efortului depus de comunitatea mănăstirii pentru amenajarea accesului între biserica de pe platou și bisericile rupestre.

Din cauza dificultății de a identifica și procura piatră cu caracteristici similare celei utilizate inițial, restaurarea integrală a scărilor din același material nu a fost posibilă. În acest context, s-a optat pentru o soluție temporară, care îmbină necesitatea conservării patrimoniului cu asigurarea unui acces sigur pentru vizitatori. Secțiunile scărilor sunt realizate din lemn masiv de stejar. Montarea lor permite, totodată, conservarea și punerea în valoare a porțiunilor autentice ale vechilor scări din piatră, care vor putea fi observate de vizitatori, ca mărturii ale modului în care era amenajat accesul către mănăstirea rupestră acum două secole”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Culturii.

De asemenea, Dan Suruceanu a vizitat Mănăstirea „Sfânta Treime” din Saharna, unul dintre cele mai cunoscute centre de pelerinaj din Republica Moldova și un obiectiv important pentru turismul cultural-religios.

Pornind de la potențialul celor două zone, ministrul a discutat despre promovarea comună a obiectivelor din Saharna și Țipova, precum și despre posibilitatea dezvoltării unui traseu cultural-turistic care să le conecteze. O astfel de abordare ar permite o valorificare mai bună a patrimoniului cultural și natural și le-ar oferi vizitatorilor un parcurs mai clar și mai bine organizat.