Prin votul din 2 martie curent, Parlamentul nu a modificat Constituția, ci a avut o sarcină tehnică de a aduce textul Constituției în corespundere cu decizia Curții Constituționale din 5 decembrie 2013, potrivit căreia, limba oficială în Republica Moldova este limba română. Declarația a fost făcută pentru Deschide.md de către fostul președinte al Curții Constituționale (CCM), expertul în drept constituțional, Alexandru Tănase.

VIDEO „Nu vă bateți joc de Constituție!” Îmbrânceli grave între deputații PAS și BCS. Subiectul care a stârnit haosul

Solicitat să comenteze votul în prima lectură a proiectului de lege privind implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curții Constituționale, potrivit cărora Declarația de Independență prevalează asupra Constituției R.Moldova, Alexandru Tănase a declarat că ultimul cuvânt în constituționalitatea acestui proiect de lege oricum îl va spune Înalta Curte.

„Unii susțin că este este necesară o majoritate calificată, exact ca în cazul modificării Constituției, alții susțin că este suficientă o majoritate simplă. Dezlegarea acestei dileme va fi făcută până la urmă tot de CCM. Toate legile votate de Parlament beneficiază de prezumția de constituționalitate până la proba contrarie. Cu certitudine că legea de azi va fi contestată la CCM. Dacă Curtea va decide că legea e constituțională, așa va fi, dacă va decide contrariu – se va considera textul votat azi ca fiind inexistent”, a spus el.

Expertul a precizat că hotărârea CCM din 2013 este o hotărâre interpretativă și nu una de control. Astfel, Curtea Constituțională, în calitatea sa de singura autoritate abilitată cu dreptul de a interpreta oficial textul Constituției, a stabilit care este sensul autentic al denumirii limbii de oficiale din Republica Moldova, cuprinse în articolul 13 din Constituție – cel de limba română.

„Odată fiind pronunțată decizia din 5 Decembrie 2013, textul articolului 13 i-a fost oferit, prin interpretare, un alt sens – cel autentic, conținut în Declarația de Independență. Hotărârea CCM din 5 Decembrie 2013 a produs efecte juridice imediate – întreaga administrație a renunțat la termenul de limba moldovenească și a început să folosească termenul de limba romană. Același lucru s-a produs la nivel internațional. Astfel, Consiliul Europei a renunțat la glotonimul de «limba moldovenească» în favoarea celui de limba română. Prin urmare, Parlamentul astăzi, de fapt, nu a modificat Constituția, ci a avut o sarcină tehnică de a aduce textul Constituției în corespundere cu decizia CCM din 5 Decembrie 2013”, a adăugat el.

Amintim că proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația R.Moldova, inclusiv Constituția Republicii Moldova, a fost votat în prima lectură. Documentul a fost susținut de 56 de deputați.

VIDEO „Nu vă bateți joc de Constituție!” Îmbrânceli grave între deputații PAS și BCS. Subiectul care a stârnit haosul

#Alexandru Tanase #Constituția țării #limba romana

Scăderea prețurilor la floarea-soarelui din import, care au ajuns sub nivelul costurilor de producție ale fermierilor din Republica Moldova, este unul dintre motivele pentru care autoritățile au decis extinderea cu două luni a licențierii importurilor de cereale și oleaginoase. Explicațiile au fost oferite de ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, care a precizat că sectorul se confruntă atât cu probleme comerciale, cât și logistice.

Potrivit oficialului, primele două trimestre ale anului 2026 nu au indicat un impact semnificativ al importurilor asupra pieței interne, deși au fost observate unele tendințe în defavoarea producătorilor locali. Situația s-a schimbat însă în trimestrul al treilea, în special pe segmentul florii-soarelui.

„Am observat pentru trimestrul trei, în special la floarea-soarelui, o tendință dramatică de scădere a prețurilor de import în Republica Moldova, care deja sunt mai mici decât prețul de producție comercializat al florii-soarelui de către fermierii noștri”, a declarat ministrul.

Acesta a explicat că diferența dintre prețurile produselor importate și cele ale producției autohtone dezavantajează agricultorii moldoveni, care riscă să își comercializeze recolta în condiții mai puțin favorabile.

Un alt factor care afectează piața este situația logistică din bazinul Mării Negre, unde congestiile de export îngreunează transportul mărfurilor. În aceste condiții, chiar dacă traderii pot cumpăra producția locală, dificultățile de export contribuie la menținerea stocurilor în gospodăriile agricole.

Ministrul a atras atenția că fermierii se confruntă și cu lipsa capacităților de depozitare, în timp ce o parte din recolta disponibilă nu poate fi procesată sau comercializată suficient de rapid. În urma analizei datelor și a consultărilor cu reprezentanții sectorului privat și cu fermierii, autoritățile au considerat necesară prelungirea cu două luni a licențierii importurilor de cereale și oleaginoase.

Potrivit ministrului, măsura urmărește să limiteze efectele negative asupra producătorilor autohtoni, în contextul diferențelor de preț și al dificultăților de comercializare a recoltei. Oficialul a precizat că analiza a fost extinsă și pentru trimestrul al treilea, pentru a include date statistice suplimentare și a evalua mai bine evoluțiile pieței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Licențierea cerealelor a fost prelungită cu două luni. În timpul dezbaterii deciziei la Guvern, șeful cabinetului de miniștri a adus mai multe critici „Asociației Fermierilor”, fiind nemulțumit că membrii organizației amenință cu proteste și cu blocarea vămilor.

Vasile Tofan le-a sugerat reprezentanților organizației că există și alte interese, decât ale lor. În același timp, prim-ministrul a dezvăluit că, în opinia sa, măsura nu era una primordială.