Ruslan Reaboșapca, un fost procuror general al Ucrainei, a dezvăluit detalii despre comunicarea pe care a avut-o cu Alexandr Stoianoglo, procurorul general suspendat al Republicii Moldova, în privința cauzelor penale intentate în țara vecină pe numele controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Într-un interviu pentru „Cutia Neagră PLUS” de la TV8, a declarat că Procuratura Generală de la noi nu a oferit suport în avansarea investigațiilor.

– Îl cunoașteți pe Veaceslav Platon?
– Desigur, și noi am avut întrebări la Platon.
– Ce fel de întrebări?
– Erau câteva dosare penale, de fapt sunt și acum în desfășurare în Ucraina. Am comunicat cu Procuratura din Republica Moldova. Cu același Stoianoglo. Acum mi-e clar de ce nu s-au mișcat din loc dosarele noastre cu Platon.
– Ați solicitat anumite informații de la procuratură…
– Nu pot să ofer detalii acum, dar comunicare am avut.
– Comunicarea a fost pozitivă sau nu prea?
– Ucraina l-a urmărit penal, aveam cauze penale, le investigam. Am vrut să le investigăm, dar procuratura Moldovei nu ne-a ajutat, să zic așa.

Fostul procuror general al Ucrainei consideră că Veaceslav Platon a fost lăsat intenționat să plece din țară.

„Procurorul general i se adresa acestei persoane cu „Slava” și cerea să-i explice combinațiile cu banii din bănci, din Banca Națională a Moldovei. Sper că sistemul justiției în curând va oferi răspuns la întrebarea ce s-a întâmplat, de fapt și de ce omul care patru ani a stat după gratii, acuzat că a furat sume mari de bani, practic, de la moldoveni, a fost achitat și i s-a oferit posibilitatea să fugă din țară.”

Veaceslav Platon a fost deferit justiției din Republica Moldova, după ce a fost reținut la Kiev. Era 25 iulie, anul 2016, iar la cârma țării se afla Petro Poroșenko. Atunci, operațiunea de reținere a fost pusă la cale de Serviciul de Securitate și Procuratura Generală din Ucraina, fiind suspectat pentru spălare de bani și fraude în sistemul bancar. Platon fusese verificat de către autoritățile din Ucraina referitor la „posibila implicare în comiterea de infracțiuni pe teritoriul Ucrainei”. După ce a fost extrădat autorităților de la noi, acesta a fost judecat și condamnat la 25 de ani de închisoare. Acum un an însă a fost eliberat, iar procurorii moldoveni i-au retras toate acuzațiile, iar cercetarea penală a fost reluată de la capăt. După ce partidul PAS a preluat guvernarea, în iulie, Platon a plecat din țară și nu s-a mai întors. Acesta se află în Marea Britanie și le cere procurorilor de la noi să vină să-l audieze la Londra.

#Alexandr Stoianoglo #Ucraina #Veaceslav Platon

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.