Ruslan Reaboșapca, un fost procuror general al Ucrainei, a dezvăluit detalii despre comunicarea pe care a avut-o cu Alexandr Stoianoglo, procurorul general suspendat al Republicii Moldova, în privința cauzelor penale intentate în țara vecină pe numele controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Într-un interviu pentru „Cutia Neagră PLUS” de la TV8, a declarat că Procuratura Generală de la noi nu a oferit suport în avansarea investigațiilor.

– Îl cunoașteți pe Veaceslav Platon?
– Desigur, și noi am avut întrebări la Platon.
– Ce fel de întrebări?
– Erau câteva dosare penale, de fapt sunt și acum în desfășurare în Ucraina. Am comunicat cu Procuratura din Republica Moldova. Cu același Stoianoglo. Acum mi-e clar de ce nu s-au mișcat din loc dosarele noastre cu Platon.
– Ați solicitat anumite informații de la procuratură…
– Nu pot să ofer detalii acum, dar comunicare am avut.
– Comunicarea a fost pozitivă sau nu prea?
– Ucraina l-a urmărit penal, aveam cauze penale, le investigam. Am vrut să le investigăm, dar procuratura Moldovei nu ne-a ajutat, să zic așa.

Fostul procuror general al Ucrainei consideră că Veaceslav Platon a fost lăsat intenționat să plece din țară.

„Procurorul general i se adresa acestei persoane cu „Slava” și cerea să-i explice combinațiile cu banii din bănci, din Banca Națională a Moldovei. Sper că sistemul justiției în curând va oferi răspuns la întrebarea ce s-a întâmplat, de fapt și de ce omul care patru ani a stat după gratii, acuzat că a furat sume mari de bani, practic, de la moldoveni, a fost achitat și i s-a oferit posibilitatea să fugă din țară.”

Veaceslav Platon a fost deferit justiției din Republica Moldova, după ce a fost reținut la Kiev. Era 25 iulie, anul 2016, iar la cârma țării se afla Petro Poroșenko. Atunci, operațiunea de reținere a fost pusă la cale de Serviciul de Securitate și Procuratura Generală din Ucraina, fiind suspectat pentru spălare de bani și fraude în sistemul bancar. Platon fusese verificat de către autoritățile din Ucraina referitor la „posibila implicare în comiterea de infracțiuni pe teritoriul Ucrainei”. După ce a fost extrădat autorităților de la noi, acesta a fost judecat și condamnat la 25 de ani de închisoare. Acum un an însă a fost eliberat, iar procurorii moldoveni i-au retras toate acuzațiile, iar cercetarea penală a fost reluată de la capăt. După ce partidul PAS a preluat guvernarea, în iulie, Platon a plecat din țară și nu s-a mai întors. Acesta se află în Marea Britanie și le cere procurorilor de la noi să vină să-l audieze la Londra.

#Alexandr Stoianoglo #Ucraina #Veaceslav Platon

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.