Procuratura Generală a Rusiei a trimis în instanță dosarul penal împotriva bancherului moldovean Veaceslav Platon, acuzat de spălare de bani.

„Parchetul General al Federației Ruse a aprobat un rechizitoriu în dosarul penal împotriva lui Veaceslav Platon. Acesta este acuzat de săvârșirea infracțiunilor în temeiul capitolului 1, art. 210 din Codul Penal al Federației Ruse – Crearea și conducere unei gruprăi criminale, Capitolul 3, art. 193.1 din Codul Penal al Federației Ruse – Efectuarea de tranzacții valutare pentru a transfera fonduri în valută străină în conturi nerezidente folosind documente false la o scară deosebit de mare”, scrie agenția de presă TASS.

Procuratura Generală ar fi specificat pentru TASS că Platon se ascunde în afara Rusiei, extrădarea lui fiind refuzată.

Potrivit anchetei, în 2013 la Moscova și Chișinău, proprietarul BC Moldindconbank, Veaceslav Platon, împreună cu omul de afaceri Vladimir Plahotniuk și Alexander Korkin, au creat o comunitate criminală pentru a scoate bani din Rusia.

„Din iunie 2013 până în mai 2014, au efectuat tranzacții valutare ilegale pentru a transfera fonduri în valută străină din conturile băncilor ruse în conturile bancare ale „Moldindconbank” cu furnizarea de documente falsificate în mod deliberat în valoare de peste 126 de miliarde de ruble”, a raportat Procuratura Generală.

Anterior, Elena Platon, Alexander Grigoriev și Oleg Kuzmin au fost condamnați. Cauzele penale împotriva lui Korkin, Yusupov, Sharipova, Sobolev și Pakhomov sunt audiate la Tribunalul Districtual Tverskoy din Moscova.

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.