Cei 42 de lucrători medicali care au oferit suport echipelor medicale de la spitalul modular din orașul Lețcani, România în tratarea pacienților infectați cu COVID-19 au primit diplome de recunoștință din partea ministrei Sănătății, Ala Nemerenco. S-a întâmplat în cadrul unei ceremonii festive.

Ala Nemerenco le-a mulțumit pentru munca și dedicația demonstrată pe parcursul celor două misiuni umanitare.

„Nu suntem o țară atât de bogată din punct de vedere financiar, dar avem o altă bogăție care nu este mai puțin de estimat. E vorba de resursele umane, iar în acest caz sunteți dvs, cei care ați venit să ajutăm România împreună. Atunci când a fost înregistrat valul mare de infectări în țara vecină, noi am reușit să răspundem solicitării colegilor de peste Prut. Mulțumim că ați dat curs invitației noastre, întrucât noi am căutam voluntari care să o facă din proprie dorință. Gestul dvs e de apreciat și ne închinăm în fața voastră pentru tot ce ați făcut în acest spital modular”, a declarat ministra Ala Nemerenco.

La rândul său, ministrul plenipotențiar din cadrul Ambasadei României în Republica Moldova, Adrian Sîrbu, a venit cu un mesaj de recunoștință pentru lucrătorii medicali din țara noastră, exprimându-și admirația pentru solidaritatea și profesionalismul de care au dat dovadă.

„În această perioadă, ați dovedit mult devotament, ați lăsat familiile voastre acasă și ați plecat în România pentru a asigura tratarea și alinarea pacienților. Cred că acest val pandemic a arătat că între popoarele noastre există multă empatie și solidaritate. Mulțumim Guvernului Republicii Moldova care a inițiat această acțiune. Vă doresc multă sănătate și tot ce vă doriți”, a menționat ministrul plenipotențiar din cadrul Ambasadei României în Republica Moldova, Adrian Sîrbu.

În perioada 18 octombrie – 14 noiembrie, două echipe de medici și asistenți medicali din țara noastră au participat în cadrul unei misiuni umanitare la spitalul modular de la Lețcani, județul Iași. Acolo și-au ajutat colegii la tratarea pacienților infectați cu COVID-19.

Cei 42 de lucrători medicali fac parte din echipa Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, Spitalului Clinic Municipal „Gheorghe Paladi”, Institutului de Medicină Urgentă, Spitalului Clinic al Ministerului Sănătății, Spitalul Raional Ungheni, Spitalul Raional Ștefan Vodă, Spitalul Raional Dondușeni.

Amintim că pe 30 aprilie 2020, o echipă de 42 de medici și asistenți medicali din România au venit în Republica Moldova pentru a ajuta medicii să trateze pacienții infectați cu COVID-19. Aceștia au oferit sprijin pe parcursul a 15 zile în cadrul Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, Institutului de Medicină Urgentă, Spitalului Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail”, Spitalului Clinic din Bălți, Spitalului Clinic din Cahul.

De asemenea, în luna mai a anului precedent, România a donat 20 de camioane cu echipament medical, iar, în februarie 2021, alte loturi de echipamente medicale de protecție pentru personalul medical (măști, combinezoane, mănuși) cu o valoare totală de circa 2,3 milioane de euro. Mai mult, România a donat Republicii Moldova circa 500.000 de doze de vaccinuri AstraZeneca și Pfizer.

#ajutor #medici #Moldova #pandemie #Romania

Cu o zi înainte ca Republica Moldova să-și proclame independența, la Chișinău, un deputat moldovean rostea la Moscova un discurs care sfida direct centrul puterii sovietice. Era 26 august 1991, iar Constantin Oboroc urca la tribuna Sovietului Suprem al URSS pentru a vorbi despre Basarabia, Pactul Ribbentrop-Molotov și dreptul Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul.

Discursul a fost rostit într-unul dintre cele mai tensionate momente din istoria Uniunii Sovietice. Puciul de la Moscova eșuase cu doar câteva zile înainte, iar autoritatea regimului sovietic se prăbușea. În acest context, Oboroc a folosit tribuna Parlamentului de la Moscova pentru a spune lucruri care, cu doar câțiva ani înainte, ar fi părut de neconceput.

Deputatul moldovean a denunțat consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov și anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. A vorbit despre dreptul poporului din Republica Moldova de a-și revendica istoria, identitatea și libertatea de a-și decide viitorul. Mesajul era unul fără echivoc: Chișinăul nu mai accepta ca destinul său să fie decis la Moscova.

Constantin Oboroc făcea parte din ultimul Parlament al URSS, unde a fost deputat între 1989 și 1991. În anii renașterii naționale, s-a remarcat prin pozițiile sale ferme pentru independență, revenirea la grafia latină și recunoașterea identității românești. Discursul din 26 august 1991 avea să fie urmat, peste doar 24 de ore, de unul dintre cele mai importante momente din istoria Republicii Moldova. La 27 august, Parlamentul de la Chișinău adopta Declarația de Independență, iar Republica Moldova își proclama desprinderea de Uniunea Sovietică.

Oboroc a fost prim-viceprim-ministru în guvernele conduse de Mircea Druc și Valeriu Muravschi, iar ulterior, între 1992 și 1996, a fost consilier al primului președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur.