Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Jack Dorsey demisionează de la conducerea Twitter, rețeaua socială pe care a fondat-o în 2006

30 Nov. 2021, 08:44
 // Categoria: Sci-tech // Autor:  Realitatea.md
30 Nov. 2021, 08:44 // Sci-tech //  Realitatea.md

Jack Dorsey, unul dintre co-fondatorii rețelei sociale Twitter, a anunțat luni că demisionează din funcția de director executiv și va fi înlocuit de Parag Agrawal, directorul de tehnologie.

Jack Dorsey a fost cel care în 2006 a transmis primul tweet din lume: „Tocmai mi-am configurat twttr-ul”. El a fondat rețeaua socială alături de Biz Stone, Evan Williams și Noah Glass.

Nemulțumirile acționarilor

Anunțul surprinzător al demisiei sale vine însă după ce activitatea lui în calitate de director executiv atât al Twitter, cât și al Square, companie de plăți digitale, a fost intens criticată, iar doi dintre acționarii Twitter, Elliott Management și investitorul miliardar Paul Singer, i-au cerut să renunțe la unul dintre aceste roluri.

Dorsey a fondat Square în 2009, după ce a fost îndepărtat de la conducerea la Twitter, pentru ca apoi să revină în 2015 ca director executiv al rețelei sociale.

Investitorii și o parte a personalului au pus la îndoială însă stilul de management al lui Dorsey și au sugerat că ar fi prea solicitat de dubla sa funcție de conducere. În 2019, el a anunțat că intenționează să se mute în Africa pentru șase luni, ceea ce a îngrijorat atât personalul, cât și investitorii. A renunțat apoi la acest plan din cauza pandemiei de coronavirus.

Dorsey a declanșat, de asemenea, o furtună politică în urma deciziei de a-i interzice fostului președinte Donald Trump accesul pe platforma Twitter, în plină campanie electorală.

Cum își motivează plecarea Jack Dorsey

Într-un tweet postat duminică, înainte de anunțul demisiei, Jack Dorsey a scris laconic: „Iubesc Twitter”.

Compania a declarat că demisia lui Jack Dorsey este imediată, iar acesta va rămâne membru în Consiliul de Administrație până la adunarea acționarilor Twitter din 2022.

De altfel, acțiunile Twitter au crescut cu 11 la sută  după ce știrea a fost difuzată de CNBC, înainte de a fi suspendate pentru scurt timp.

„Am decis să plec de la Twitter pentru că eu cred că firma este pregătită să meargă mai departe. Încrederea mea în Parag în calitate de CEO al Twitter este totală. Munca sa din ultimii 10 ani a fost revoluționară. Sunt profund recunoscător pentru priceperea, atașamentul și însuflețirea sa. Este timpul ca el să conducă”, a declarat Dorsey.

Parag Agrawal lucrează la Twitter de 10 ani și era director de tehnologie din 2017.  „Vreau să mulțumesc Consiliului de Administrație pentru încrederea acordată și lui Jack pentru mentoratul, sprijinul și parteneriatul său continuu”, a declarat Agrawal.

Luni, într-un e-mail adresat personalului, Dorsey a scris că, după 16 ani în cadrul companiei, a venit momentul să plece. „Se vorbește mult despre cât de important este ca o companie să fie condusă de fondatori. Dar cred că asta limitează și duce la eșec”, a scris el. „Am muncit din greu pentru a mă asigura că această companie se poate desprinde de fondatorii săi”, a mai spus Dorsey. „Vreau să știți cu toții că aceasta a fost decizia mea și mi-o asum”, a mai precizat el.

Portretul unui miliardar excentric

Acțiunile la Twitter și Square l-au ajutat pe Dorsey să acumuleze o avere personală de peste 12 miliarde de dolari, potrivit Forbes. Considerat de multe ori un excentric, Jack Dorsey, în vârstă de 45 de ani, a anunțat în aprilie că va dona 1 miliard de dolari pentru programe de ajutor legate de coronavirus, de „sănătatea și educația fetelor”, precum și pentru un studiu referitor la venitul de bază universal.

Într-un fel, Jack Dorsey este șeful tipic de companie din Silicon Valley, comentează jurnalistul specializat pe tehnologie James Clayton de la BBC.

Este multimiliardar și a fondat două companii de mare succes – Twitter și Square. Cu toate acestea, se îmbracă în tricouri cu cravate pictate și poartă o barbă de vrăjitor. Are suflet de hipiot, cu idealuri înalte despre cum tehnologia poate schimba lumea în bine. Crede cu adevărat, de exemplu, că Bitcoin are capacitatea de a aduce „pace în lume”. Iar cu Twitter, cu siguranță a schimbat lumea.

A revoluționat în special modul în care politicienii comunică cu alegătorii și modul în care știrile sunt comunicate publicului.

Poate că cel mai cunoscut utilizator al Twitter a fost Donald Trump. Președintele populist al SUA a folosit platforma ca o modalitate-cheie de a ocoli mass-media tradiționale. Decizia de a-l elimina de pe platformă, după revoltele de la Capitoliu, a fost, fără îndoială, cel mai controversat moment din timpul mandatului lui Jack Dorsey la conducerea companiei.

Și modul în care pleacă din companie este, de asemenea, interesant. El se detașează complet de companie, renunțând în cele din urmă chiar și la locul său în Consiliul de Administrație. Acest lucru îl face foarte diferit față de, să zicem, Jeff Bezos, care își păstrează o mare influență la Amazon, în ciuda faptului că a renunțat la funcția de șef, la începutul acestui an.

Jack Dorsey susține că aceasta este decizia sa. Dar într-o companie de miliarde de dolari, în spatele scenei ar putea fi mize mult mai mari.

Încă tânăr, Dorsey are ambiții mari de a schimba lumea. Și având în vedere „palmaresul” său, s-ar putea foarte bine să facă acest lucru din nou.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.