Psihologa Tatiana Buianina
pentru IPN

Anii pandemici, 2021 inclusiv, s-au scurs oarecum mai lent, fără evenimente sociale, întâlniri și crize neplanificate. Dacă la început de pandemie se bucura că are mai mult timp pentru proiectele personale, în 2021 a început să simtă lipsa interacțiunilor și socializărilor spontane.

Anul acesta se fac trei ani de când s-a mutat în Suedia, țara soțului său. Ca să practice psihologia în Suedia, este necesar să obțină legitimația de psiholog, dar mai întâi trebuie să facă dovadă unui nivel avansat de cunoaștere a limbii suedeze. Studiul limbii suedeze vine la pachet cu modificări subtile în viziunile asupra sinelui, lumii, persoanelor – toate acestea pe termen lung favorizează asimilarea și adaptarea sa la un nou mediu cultural. Anul acesta a trecut de la nivelul intermediar la cel avansat de cunoaștere a limbii suedeze.

Faptul că, după trei ani de viață în Suedia, încă nu și-a ridicat legitimația este o realizare sau un rateu?

„Probabil, dacă aș formula scopul în termeni de: „eu trebuie să îmi iau legitimația în 2021, altfel am ratat un an din viața mea”, m-aș simți descurajată și repejor aș puncta la rubrica rateuri. Or, realitatea este că, deși mi-aș fi dorit să cunosc limba suedeză la nivelul nativilor și să mă lansez în domeniul profesional de ieri, eu conștientizez că învățatul unei limbi este un proces care necesită timp. Respectiv, sunt într-un proces continuu de adaptare și dezvoltare. Ridicarea legitimației pentru mine va fi un produs firesc al acțiunilor care le întreprind acum”, spune Tatiana Buianina.

Pe vremuri, avea tradiția de a formula dorințe la cumpăna dintre ani. Un fel de anticipare a magiei. Azi își formulează scopuri și rezolvă problemele indiferent de filele calendarului. De Revelion nu zămislește nimic decât jocuri și glume interesante pentru o seară memorabilă, alături de familie și prieteni. Dacă ar analiza pronosticurile pe care le făcea aproximativ un an în urmă, poate spune că și-a ajustat așteptările față de viteza cu care învață limba suedeză: se grăbește încet. Ește și anul în care a achiziționat câțiva autori suedezi, preferați, pe care îi recomandă. Este vorba despre Frederik Backman și Lena Andersson. Citește tot ce scriu aceștia, le admiră atât conținuturile, cât și arta de a folosi cuvântul.

În 2021 a descoperit mai mulți moldoveni împrăștiați prin lume, a fost anul în care moldovenii s-au solidarizat ca societate și au demonstrat, la alegeri, că, dacă își doresc ceva cu adevărat, atunci nimic nu le poate sta în cale.

„Eu cred că această experiență, a fost o achiziție a noastră, a tuturor cetățenilor din Moldova, nu doar a mea”.

Cum ar fi fost 2021 fără pandemie? Cercetările arată că pe durata pandemiei s-a înregistrat un nivel crescut al stresului în rândul populației. Pandemia este o circumstanță care durează deja de ceva timp și solicită adaptarea comportamentelor la o nouă realitate, dar adresările la psiholog au fost determinate de un cumul de factori. Au fost și cazuri de depresie, predominant la adolescenți. În general, depresia este o stare comună adolescenților și este bine să nu fie ignorată, menționează psihologul Tatiana Buianina.

Flexibilitatea gândirii e ceea de ce avem nevoie cu toții. Dacă o soluție nu merge, omul ar trebui să-și pună întrebări care să-l conducă la o soluție potrivită. E nevoie să fie făcută diferența dintre „trebuințe” și „preferințe”. Pandemiile, spune Tatiana Buianina, sunt realități care se întâmplă cu o anumită periodicitate și afectează generații de oameni de pe toate continentele, doar că unii reușesc să se adapteze și să diminueze impactul restricțiilor, alții nu. Luate la un loc, lipsa de flexibilitate și erorile în gândire generează stări precum frustrare, furie, agresivitate, neputință, panică, anxietate sau depresie. Bineînțeles, toți și-ar fi dorit ca această pandemie să nu se fi întâmplat, dar în circumstanțele respective, răspunsul pragmatic este să avem grijă de sănătatea noastră și a celor din jur, este recomandarea psihologului. Persoanele care se simt copleșite sau depășite de anumite situații sunt îndemnate să ceară ajutorul unor specialiști calificați. Unicul lucru care chiar trebuie să îl facă oamenii este să aibă grijă de ei și să fie fericiți.

#final 2021 #psiholog #sfaturi psiholog

Tamara Eidelman, profesoară de istorie din Rusia, stabilită din 2022 în Portugalia, a publicat pe canalul său de YouTube cu 18, milioane de urmăritori o lecție despre istoria Republicii Moldova. În peste două ore de relatări, de la Dacia și Imperiul Roman, până la războiul de pe Nistru, autoarea blogului a făcut numeroase mențiuni despre „românizarea” populației localnice, scrie Disinfo.md.

Eidelman a încercat să explice diferența dintre limba română și „pretinsa” moldovenească, după anexarea teritoriului actual al Moldovei la Imperiul Rus în 1812 și revenirea Basarabiei în componența României în 1918. Întâmplător sau nu, dar contrar declarațiilor sale despre „românizare”, în relatările despre limba vorbită ea a prezentat exact opusul – cum propaganda rusă a creat artificial limba moldovenească prin intermediul controversatului Leonid Madan, care a elaborat „Gramatika Moldoveniaskî”, publicată la Tiraspol în 1929.

Ce-i drept, Eidelman uită să spună că autorul acestei cărți a fost arestat ulterior de regimul stalinist și condamnat la pedeapsă capitală, iar cercetările lui au fost ulterior retrase.

Eidelman a mai relatat că minoritățile nu erau luate în seamă în perioada guvernării românești și, în opinia sa, autoritățile au impus utilizarea grafiei latine, fără a lua în considerare că localnicii nu o posedă. Potrivit lecției sale, cursurile de limbă română ar fi fost boicotate de localnici.

Potrivit sursei citate, declarațiile despre românizare par a fi similare celor din perioada URSS și cele pe care le promovează actualmente Kremlinul. Pogromul din Chișinău a fost asociat de Eidelman cu activitatea intelectualilor naționaliști.

De asemenea, profesoara a mai rostit și celebra zicală sovietică „ca să fii ministru, trebuie să fii de peste Nistru”, utilizată în perioada URSS, când Moscova promova frecvent în funcții de nivel înalt persoane născute pe malul stâng al fluviului. În opinia sa, o bună parte a reprezentanții elitei vremii veneau de pe teritoriul actualei regiuni transnistrene.

Relatând despre războiul din 1992, Eidelman a povestit cum Igor Smirnov și preluat puterea în stânga Nistrului, dar a evitat să facă referiri prea directe la implicarea Rusiei la declanșarea conflictului, afirmă că președintele rus de pe Boris Elțin atunci și-ar fi dorit, de fapt, încetarea acțiunilor militare.

Profesoara a elogiat subtil și influența generalului Lebedi asupra finalizării războiului, menționând că el ar fi utilizat strategia ofensivei, pentru a pune capăt conflictului militar prin demonstrarea puterii. Mai exact, în opinia sa, astfel militarii ar fi presat Moldova să renunțe la apărare.

Eidelman crede că pacea ar fi fost semnată, pentru că forțele țării noastre înțelegeau că pierd. De ce Elțin a trebuit să îl trimită în Moldova pe Lebedi, totuși, dar și cum a ajuns aici Armata a 14-a a Rusiei, profesoara nu a explicat. Mai mult a povestit despre cum a prins Smirnov momentul ca să consolideze în jurul său minoritățile care nu erau de acord cu vocile politice naționaliste de la Chișinău.

Dacă utilizarea narativelor Moscovei în lecția sa de istorie de către Tamara Eidelman este urmare și influență a studiilor sovietice, lipsa altor informațiilor veridice despre istoria Moldovei ori există alte motive pentru a le promova, poate răspunde doar autoarea.

Cert este că, printre fapte dovedite științific, în lecția sa s-au scurs mai multe falsuri și dezinformări care erau inoculate moldovenilor încă din perioada sovietică.

Reacția internauților nu s-a lăsat așteptată, iar publicul din Moldova, chiar și cel vorbitor de rusă, i-a reproșat profesoarei că promovează ideile propagandei Kremlinului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tamara Eidelman urmează să vină în Republica Moldova, pentru a susține lecții de istorie, în luna noiembrie. Deocamdată nu este clar dacă, după scandalul cu prelegerea ei de pe YouTube, această vizită nu va fi anulată.

#istorie #Moldova #propagandă #Rusia